„Ordinul Republicii” pentru delincvenţi şi nostalgici după URSS?

Merită toţi deputaţii care au semnat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova să fie decoraţi cu „Ordinul Republicii”?

O placă de marmură pe care este imprimat textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova a fost instalată săptămâna trecută pe sediul Curţii Constituţionale. La ceremonie a participat conducerea de vârf a republicii, iar premierul Vlad Filat i-a propus preşedintelui Nicolae Timofti să-i decoreze cu cea mai înaltă distincţie pe cei care au semnat Declaraţia de Independenţă. Şi asta chiar dacă, de-a lungul timpului, unii dintre semnatari au recunoscut că au subscris acelui document fără a avea convingerile pe care le implică acesta, iar alţii au ajuns să comită acte reprobabile care urmăresc interese proprii, şi nu cele ale tânărului stat Republica Moldova.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

Consider că toţi cei care au semnat Declaraţia de Independenţă, care au reconfirmat semnătura, merită să deţină Ordinul Republicii, fiind cel mai important gest. Declaraţia de independenţă a R. Moldova nu a fost un document adoptat peste noapte, cum afirmă mulţi. Reprezintă năzuinţa generaţiilor care îşi doreau să trăiască liber în propria ţară”, şi-a argumentat propunerea prim-ministrul.

Unii au votat siliţi de împrejurări

Nici nu se pune la îndoială importanţa evenimentului din 27 august 1991. Există, însă, voci care afirmă că mulţi dintre deputaţii de atunci au semnat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova fiind constrânşi de evenimente, nu din propriile convingeri. De menţionat că, atunci când s-au împlinit cinci ani de la acel eveniment, semnatarii Declaraţiei de Independenţă au fost decoraţi cu medalia „Meritul civic”. Între timp, dintre cei 278 de semnatari ai Declaraţiei, în jur de 50 au decedat. Şi dacă unii se zbat astăzi în sărăcie, alţii şi-au dezvoltat propriile afaceri, astfel încât cei 500 de lei adaugaţi la pensie după o eventuală decorare i-ar interesa, poate, destul de puţin. Totodată, unii dintre ei sunt deja decoraţi cu „Ordinul Republicii” – de exemplu, Valeriu Bulgari şi Mihai Ghimpu au fost decoraţi chiar în acest an de preşedintele Nicolae Timofti.

Krîlov regretă şi azi destrămarea URSS

Valentin Krîlov este unul dintre deputaţii care au semnat Declaraţia de Independenţă. La peste 20 de ani de la acel eveniment, acesta a declarat că deşi îşi desfăşoară activitatea pentru „întărirea statalităţii moldoveneşti” vorbind mai mult ruseşte, el nu a fost de acord cu moartea URSS. „Da, eu n-am fost de acord cu dezbinarea Uniunii Sovietice. Vrem-nu vrem, dar faptele sunt fapte şi eu am semnat Declaraţia de Independenţă în mod conştient, dar cu o obiecţie. Eu respect poziţia celor care se numesc sau se socot unionişti şi care pledează pentru faptul că ei sunt români, că este necesară unirea ţării noastre cu România. Dar eu sunt ferm convins că această mişcare prezintă un pericol real pentru statalitate, nu este vis virtual”, declara public în februarie 2012 Valentin Krîlov.

Plugaru a prejudiciat interesele cetăţenilor

Şi Anatol Plugaru, fost ministru al Securităţii Naţionale, se numără printre deputaţii Parlamentului din 1991. În luna aprilie 2012, Anatol Plugaru a fost obligat de judecători să întoarcă mai multor cetăţeni peste 300 de mii de euro, bani pe care aceştia i-au plătit firmei fostului deputat ca să le construiască apartamente, lucru care nu s-a mai întâmplat. Compania SRL „Plugaru” urma să construiască un bloc locativ cu 14 etaje pe strada Ciuflea din centrul capitalei. Blocul trebuia să fie dat în folosinţă la începutul anului 2010, dar construcţia nu a ajuns nici până la jumătate. Zilele astea, alţi locuitori dintr-un bloc construit de aceeaşi firmă au rămas fără apă, tot din cauza gestionării deficitare a problemei de către responsabilii de acolo.

Sandulachi, milioane de euro de la stat

Un alt semnatar al Declaraţiei, Pantelei Sandulachi, a fost implicat recent în două scandaluri de proporţii. Aciuat pe lângă un partid de la guvernare, acesta a solicitat statului despăgubiri de două milioane de euro şi a obţinut prin intermediul instanţelor de judecată 400 mii de euro. După ce cazul a fost făcut public de JURNAL de Chişinău, judecătorii au redus suma la o mie de euro şi Sandulachi trebuia să întoarcă ceilalţi bani statului. Ulterior, numele acestuia a figurat într-un alt dosar, fiind învinuit de faptul că ar fi obţinut în mod fraudulos cinci hectare de teren în oraşul Codru, suburbie a capitalei, cotate la peste zece milioane de euro. Şi terenurile au fost întoarse înapoi după ce presa a relatat acest fapt, iar Pantelei Sandulachi a fost exclus din Partidul Liberal Democrat.

Acestea sunt doar câteva exemple care ar putea discredita ideea „nobilă” a premierului Vlad Filat şi cea mai înaltă distincţie a Republicii Moldova. Poate, această problemă ar trebui abordată în funcţie de fiecare caz în parte.

Ce semnifică „Ordinul Republicii”

Potrivit Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, „Ordinul Republicii” este „distincţia de stat supremă şi se conferă pentru merite excepţionale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei şi al omenirii”. Acesta este confecţionat din argint, reprezentând o stea convexă, poleită cu aur, cu opt colţuri în formă de fascicule de raze divergente.

Şi dacă în anii ’90, cu „Ordinul Republicii” erau decorate, de regulă, personalităţi cu merite deosebite (Maria Bieşu, Constantin Constantinov, Veronica Garştea, Valeriu Gagiu, Timofei Moşneaga etc.), pe timpul guvernării comuniste această distincţie a fost „profanată”, fiind împărţită inclusiv unor oameni din anturajul preşedintelui Vladimir Voronin (Vadim Mişin, Ivan Calin, Miron Gagauz etc.).

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)