Oraşul catacombă

Oraşul Hânceşti ar fi fost construit pe o reţea de galerii subterane săpate acum aproape 200 de ani

Ziua în amiaza mare, la Hânceşti poate să cadă o bucată de stradă, un mal sau chiar o construcţie. Groapa – pietruită şi uneori de patru metri adâncime – este astupată imediat cu beton. Unii gospodari din Hânceşti chiar şi-au făcut beciuri din tunelurile pe care le-au descoperit în curte, cu cupolele gata pietruite. Au construit un perete care să închidă galeria, nişte scări şi beciul e gata şi util! O viaţă! Între timp, căutătorii de comori au dat iama în Hânceşti cu detectoare de metale să caute aurul pe care l-ar fi ascuns Manuc Bey sub pământ.

Crina VLAICU

Pe parcursul anului trecut, în oraşul Hânceşti au avut loc trei cazuri de surpări în plină stradă centrală. „Când am ajuns la Hânceşti, gropile erau deja astupate de autorităţile locale. Nu mai era nicio urmă. Mă întreb şi eu de ce aceste tuneluri sunt distruse, în loc să fie cercetate, documentate şi puse în valoare pentru a atrage turismul”, a declarat pentru JURNAL Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM).

Tunel sub tot oraşul

„Se spune că sunt tuneluri pe sub tot oraşul până la fosta unitate militară de lângă satul Buţeni. Prin unele locuri, acestea ar fi aşa de mari, că ai putea intra cu căruţa. Manuc Bey le-a construit pentru refugiu în caz de război. În beciul unei locuitoare din Hânceşti este intrarea în tunel care, la vreo sută de metri, este blocat. Dar nimeni nu s-a ocupat de galerii. De când sunt primar, agenţii economici care voiau să construiască au descoperit cel puţin zece catacombe din astea, dar le-au demolat şi au ridicat construcţiile. E imposibil deja să restabileşti tunelul pe sub tot oraşul. A fost o şedinţă cu premierul care ne-a promis sprijin la restaurarea conacului şi a tunelului din preajmă”, ne-a spus primarul de Hânceşti Alexandru Botnari.

Intrări multiple?

„Sunt doar nişte presupuneri că tunelul ar fi pe sub tot oraşul. Nu există nicio schemă. Documentele lui Manuc Bey sunt împrăştiate. Am găsit în arhiva de la Sankt Petersburg câteva, dar nimic despre căile subterane de la Hânceşti. Nimeni nu a făcut investigaţii. Şi la Centrul Militar din centrul Hânceştiului sunt intrări în tunel, dar nu se ştie dacă au legătură cu cele de la conacul de pe vârful dealului. Atunci când au avut loc surpările de anul trecut, tot era vorba de catacombe construite din cărămidă, evident că ar fi putut duce undeva. Am înaintat proiecte pentru obţinerea de finanţări în ceea ce priveşte restaurarea celor patru clădiri construite de Manuc Bey, a turnului de pază şi a circa 200 de metri de tunel. Deocamdată, aşteptăm. Pentru restaurarea completă am avea nevoie de circa 200 de milioane de lei”, susţine şeful Direcţiei Cultură (DC) din Hânceşti, Ion Tulbu.

Beciuri gata pietruite

Şi fostul şef al aceleiaşi direcţii, actualmente specialist la Departamentul Cultură, Tudor Plăcintă, susţine că tunelul pietruit ar porni de la conac şi ar fi ramificat. Însă, potrivit unor presupuneri, ar trece pe sub iaz, pe sub râul Kogâlnic şi ar ajunge până la fabrica de spirt din Hânceşti.

Petru Nagorneac, locuitor al oraşului, şi-a făcut un beci după ce a descoperit că tunelul îi trece prin curte. „Eu am văzut vreo trei beciuri pe care localnicii le-au făcut din tunel. Le-au astupat dintr-o parte şi au făcut scări”, ne-a spus funcţionarul. Potrivit lui, tunelul ar data din 1816, atunci când Manuc Bey a început construcţia conacului şi a clădirilor din preajmă. Dar nimeni nu ştie unde duce acesta.

Căutătorii de comori

Hânceştenii vorbesc despre faptul că, în aceste căi subterane, armeanul Manuc Bey, un important om al timpului în relaţiile dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, şi-ar fi ascuns aurul agonisit în timpul vieţii. „Toţi spun că este aur, dar nimeni nu-l găseşte”, se amuză primarul Botnari. „Nu-i exclus să fie aur, dar întărâtăm căutătorii de comori. Am prins deja vreo doi care umblau cu detectoarele de metale pe aici. Unul chiar a avut îndrăzneala să ne solicite ajutor şi, în cazul în care găseşte ceva, să ne împărţim. L-am fugărit”, continuă Tudor Plăcintă. Autorităţile de la Hânceşti spun că ar trebui nişte arheologi să se ocupe de problemă.

Arheologii nu au bani

Ion Tentiuc, şef de sector Arheologie la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, susţine că în momentul în care au avut loc surpările la Hânceşti, a mers un coleg de-al său, dar nu a îndrăznit să intre, deoarece nu avea echipamentul necesar, era vorba de securitatea lui. „Acolo a fost astupată groapa, pentru a restabili drumul, dar oricând se poate merge, se pot efectua cercetări şi se poate elabora o schemă. Trebuie odată de stabilit ce reprezintă tunelurile, beciurile sau catacombele de acolo, dacă le-a săpat Manuc Bey sau sunt mai vechi. Problema e că Ministerul Culturii nu a solicitat acest lucru, nu are nici bani, nici specialişti. Ar putea să meargă o echipă de la muzeu să cerceteze, dar noi nici maşină nu avem. Facem atâta voluntariat…”, susţine arheologul.

Ion Tentiuc mai zice că în toate oraşele din Republica Moldova există catacombe, dar nu au fost cercetate. Se ştie doar că în Chişinău acestea ar fi fost închise pentru motive de securitate naţională.

Cine a fost Manuc Bey

Manuc Bey, pe numele său armenesc Emanuel Mîrzaian (1769–1817), a fost negustor și diplomat.

Potrivit Wikipedia, Manuc a crescut în casa părintească până la vârsta de 12 ani, învățând la școala din orașul natal, Ruşciuc, astăzi ruse. Este trimis apoi la Iaşi, în Moldova, pentru a învăța meserie de la un negustor armean, se întoarce apoi acasă şi preia afacerile familiei, devenind în scurt timp unul dintre cei mai bogaţi oameni din Balcani şi locuind în diverse oraşe. În 1809, a fost mediator între Armata Imperială Rusă şi Garnizoana otomană rebelă din Giurgiu. Agent al politicii imperiale ruse, Manuc a luat parte la negocierile din 1812 pentru elaborarea Tratatului de la Bucureşti dintre Imperiul Rus și cel Otoman, care s-au desfășurat la hanul său din București. După terminarea războiului ruso-turc, Manuc Bey părăsește Bucureștiul și își lasă numeroasele sale afaceri pe mâinile unor oameni de încredere. Se mută pentru o scurtă perioadă la Sibiu, apoi, în anul 1815, se stabileşte cu familia sa la Chişinău, unde a cumpărat, cu 300.000 de lei-aur, moșia Hânceşti.

În 1816 a construit conacul, castelul de vânătoare, ospătăria de vară, clădirea Contesei Dolgoruki, turnul de pază şi tunelul la Hânceşti. A murit în 1817 după un accident de călărie.

Tudor Plăcintă susţine că a elaborat arborele genealogic al lui Manuc Bey şi a descoperit un strănepot de-al acestuia care locuieşte astăzi în Canada. Dar despre acest lucru şi despre viaţa lui Manuc Bey va scrie într-o carte.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)