Opreşte-te în tinereţe să nu regreţi la bătrâneţe

Galina a făcut tot posibilul şi imposibilul timp de şapte ani ca să rămână însărcinată, dar în zadar. Din acest motiv, căsnicia sa cu Igor s-a ruinat

Eroina acestei istorii, Galina, s-a născut la 23 iulie 1965 într-un sat din raionul Râbniţa, într-o familie de ţărani credincioşi, Ilie şi Cleopatra. La un an după naştere, mama sa a murit de o boală grea. Micuţa a fost lăsată în grija bunicii sale după tată. Iar când fetiţa a împlinit trei ani, de scârbă, a decedat şi tatăl său. Peste şapte ani s-a stins şi bunica. Rămasă orfană de părinţi şi bunici, Galina a fost luată în grija unei mătuşi de la Orhei, care a iubit-o ca o mamă adevărată. A crescut-o şi a ocrotit-o cu rugăciunea şi dragostea ei până când fata s-a măritat.

 

La ce ne trebuie copil, când avem de făcut casă, carieră”

 

Galina a fost elevă bună la şcoală şi studentă exemplară la institut, aducând mare bucurie în casa mătuşii. Cu Igor s-au cunoscut la facultate. Şi poate nimic din ceea ce s-a întâmplat n-avea să se întâmple dacă n-ar fi fost întâlnirea dintre grupa ei şi o grupă de studenţi de la Institutul agricol. Atunci a pus Igor ochiul pe ea şi n-a mai lăsat-o din mâini toată seara, dansând numai cu ea. După mai multe întrevederi ce au urmat, flăcăul a reuşit s-o facă să se îndrăgostească şi, la finalizarea studiilor, s-au căsătorit.

 

Proaspeţii absolvenţi de facultate au rămas să muncească în Chişinău. În toamna aceea au făcut două nunţi, una la mire şi alta la mireasă. Nuntă mare şi frumoasă s-a făcut la casa mirelui cu toate că a fost zi ploioasă, dar şi mai frumoasă nuntă a făcut mătuşa, căci atâta odor avea, Dumnezeu nu-i dăruise copii proprii. Nuntaşii au avut parte de o zi caldă, luminoasă, cu parfum de gutuie din miezul unei toamne bogate. Ce mai vorbă, a fost o nuntă din acelea despre care se povesteşte ani la rând, o nuntă după toate tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti.

Preafrumoase se rânduiau zilele şi după nuntă, şi tinerii însurăţei n-aveau de unde să vadă în ele vreo ameninţare. Dar necazurile vin pe neaşteptate. La numai două luni după nuntă, atât de repede, de neaşteptat, mătuşa a plecat pe drumul fără întoarcere, lăsând-o pe Galina fără rude de sânge.

 

Grea şi dureroasă a fost despărţirea, însă şi mai grea a fost ziua  în care Galina i-a spus lui Igor că aşteaptă un copil. Bărbatul s-a arătat supărat: „La ce ne trebuie acum copil când avem de făcut carieră, casă? Nici nu te gândi să-l laşi! Întrerupe sarcina!”. Femeia şi-a ascultat soţul, dar sufletul ei a trecut mult prea repede prin zile reci şi nopţi pustii. Peste un an, a făcut al doilea avort. A plâns şi de această dată, simţind că-şi îngroapă speranţa de a deveni mamă pentru mulţi ani înainte.

 

„Poţi să pleci dacă ai hotărât aşa”

 

Şi aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, când au ajuns să le aibă pe toate, flacăra dragostei de abia mai pâlpâia între ei, iar copilul pe care deja şi-l dorea foarte mult şi Igor întârzia să vină. S-au început certurile care bântuiau casa tot mai des, insultele  fără motiv şi tratamentele pe la medici cu stimulări ovariene foarte dureroase. După şapte ani de coşmar în care au încercat  tot ce se putea pentru a avea un copil şi nu s-a reuşit, într-o seară Igor i-a spus soţiei că e mai bine să se despartă, pentru că el aşteaptă deja un copil de la o bună cunoştinţă a familiei lor cu care a avut o aventură.

 

Vestea a lovit-o drept în inimă pe Galina. Toată noaptea s-a lăsat purtată de valuri de gânduri. Dimineaţa, ca şi cum ar fi urmat o poruncă, femeia s-a ridicat din pat, a făcut câţiva paşi până la uşă, apoi s-a întors către Igor şi i-a spus liniştită: „Poţi să pleci dacă aşa ai hotărât!”. După aceasta s-a aşezat la pian şi a cântat mai tulburător ca niciodată. Nimeni dintre vecinii care auziseră cântecul de la geamul deschis nu ştiau dacă Galina a cântat de bucurie sau de durere…

 

Nu credea în trăinicia unei noi căsnicii

 

După ce s-a pronunţat divorţul, foştii soţi au vândut casa şi au împărţit banii egal. Igor s-a recăsătorit cu femeia care îi născuse un băiat şi a plecat să locuiască în apartamentul ei, iar Galina şi-a cumpărat apartament într-un bloc din centrul oraşului. Ca s-o  rupă cu trecutul, l-a amenajat total diferit de cum îşi amenajase casa. Nu i-a fost uşor după 15 ani de viaţă în comun să locuiască  singură într-un apartament. Dar timpul a tămăduit rănile, şi Galina s-a obişnuit cu singurătatea. Pe Igor nu-l mai iubea, dar nici nu-l ura, îi dorise din tot sufletul fericire.

 

Deşteaptă, cu chip frumos, devenise ţinta mai multor bărbaţi, care au încercat să-i bată la poarta inimii, dar ea nu i-a deschis niciunuia de teama să nu se mai frigă o dată. Când l-a întâlnit pe Simionică, trecuseră cinci ani de singurătate. Se aflau la o întrunire de câteva zile la Vadul lui Vodă. Seara au ieşit la plimbare. S-a simţit foarte bine în compania lui şi, întorşi la Chişinău, au început să se vadă mai des. Însă când a aflat că bărbatul e cu opt ani mai mic decât ea a început să-l trateze ca pe un elev de-al său.

 

Simionică nu s-a dat bătut. Până la urmă, a făcut-o să uite de diferenţa de vârstă. Cu iubire şi răbdare, după un an de întâlniri amicale, tânărul bărbat a avut-o în pat. Dar când îndrăgostitul Simionică i-a cerut solemn mâna, ea l-a refuzat neînduplecată. I-a spus că nu crede în trăinicia unei asemenea căsnicii, fiind convinsă că, mai devreme sau mai târziu, el va căuta o parteneră de viaţă mai aproape de vârsta lui. Cu toate acestea, femeia continua să se întreţină cu el, să-i ofere şi să primească dragoste.

 

Minunea care i-a unit pe veci

 

Într-o dimineaţă s-a trezit încercată de greţuri, nu se simţea în apele sale, s-a dus la medic. Acesta a felicitat-o, spunându-i că e  însărcinată. „Nu se poate!”, a ţipat Galina şi a încremenit dintr-o dată, rânduri de sudori curgându-i de pe frunte. „Nu te bucuri? Vrei să renunţi?”, a întrebat-o medicul. „Nu! Dar nu-mi vine să cred. Nu mă aşteptam. M-am împăcat cu gândul că nu voi trăi niciodată sentimentul de mamă…” „Ei, vezi, surprizele vin atunci când nu le aştepţi. Dacă medicina n-a putut face nimic, a făcut Dumnezeu.” Nu ştia ce să facă, să-i spună lui Simionică sau nu. După o săptămână de meditaţii, i-a spus. Peste o jumătate de an s-au căsătorit, iar peste o lună li s-au născut două gemene şi încă peste doi ani le-a mai dat Dumnezeu şi un băiat.

 

Au trecut 11 ani de atunci. Simionică continuă să o iubească nebuneşte pe Galina. E la fel de frumoasă, are o siluetă de invidiat şi un ten foarte îngrijit. Nimeni nu-i dă vârsta pe care o are. Şi ea îl iubeşte. Sunt fericiţi. Igor însă nu e fericit, a devenit captivul unei căsnicii eşuate şi tot umblă în căutarea fericirii. Cu trecerea timpului tot mai mult se convinge că a fost fericit doar cu Galina. Regretă că n-a ştiut să preţuiască ce a avut.

Nina Neculce

The following two tabs change content below.