Operaţiunea: „Încărcătura 200”

Cât ne costă să aducem morţii acasă din străinătate

Numărăm banii, apoi morţii. Potrivit Băncii Mondiale, transferurile de bani ale muncitorilor emigranţi moldoveni alcătuiesc 20–30% din PIB al RM. Doar în 2012, volumul transferurilor băneşti în RM de peste hotare a depăşit cifra de 1,3 miliarde de dolari americani. Doar în 2012, peste 400 de cetăţeni ai RM au decedat în străinătate, statul însă acoperă doar jumătate din cheltuielile pentru transportarea defunctului şi… nu în toate cazurile.

Rudele Parascoviei Mălai au cheltuit peste trei mii de euro pentru a aduce acasă corpul neînsufleţit al tinerei de 27 de ani care lucra la Moscova. Pe 15 iulie, un necunoscut a atacat-o în faţa unui bloc din Moscova în timp ce femeia se întorcea de la serviciu. În satul Selişte, r. Nisporeni, a rămas orfană fiica ei de doar cinci ani. Tatăl fetiţei a decedat de asemenea la Moscova, când micuţa avea câteva luni. „Ne-au întors a treia parte din banii pe care i-am cheltuit”, ne-a povestit Lilia, sora Parascoviei. Astăzi, fiica Liliei îi spune mamă mătuşii sale. „Fetiţa a rămas orfană de ambii părinţi şi primeşte o pensie de doar 101 lei. Ne-au spus că pentru caiete sunt destui bani”, spune revoltată Lilia.

La fel ca şi părinţii fetiţei care şi-au dorit un viitor decent pentru copilul său, sute de moldoveni iau zilnic drumul străinătăţii în căutarea unui post de lucru. Din păcate, unii se întorc invalizi sau sunt aduşi în sicrie. Numărul exact al cetăţenilor RM decedaţi în străinătate nu este cunoscut până în prezent, mulţi moldoveni care au plecat la muncă peste hotare fiind consideraţi dispăruţi.

Peste 3 mil. de lei pentru transportarea defuncţilor

Deşi din Fondul republican de susţinere socială a populaţiei doar în 2012 rudelor persoanelor care au decedat în străinătate le-au fost restituite în total 3,4 milioane de lei pentru 220 de cazuri, cifra persoanelor care şi-au găsit moartea departe de casă şi nu au mai ajuns să fie repatriaţi este mult mai mare. Un motiv ar fi că înainte de a veni să ceri să-ţi fie restituiţi banii trebuie să-i împrumuţi de la cineva. Sociologul Diana Cheianu spune că în majoritatea ţărilor în care lucrează cetăţenii RM sunt diaspore de moldoveni care, în caz de necesitate, pot pune mână de la mână pentru a contribui financiar.

„În cazul în care moare un moldovean, diaspora adună bani pentru transportarea cadavrului în RM. Din păcate, ştiu despre cazuri în care cetăţenii RM au fost înmormântaţi pe teritoriul ţării străine unde se aflau la muncă din cauza că rudele acestora nu aveau bani suficienţi pentru a-i aduce acasă”, spune sociologul.

Deputatul PL Ana Guţu a solicitat recent Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţia despre câţi moldoveni au decedat în Rusia în 2012. „Am fost curioasă să aflu câţi sunt? Din datele primite de la MAIE, în Rusia, doar pe parcursul anului 2012 au decedat 65 de cetăţeni ai RM. Şi aceste date nu pot fi considerate complete, deoarece foarte mulţi cetăţeni ai RM muncesc ilegal şi, din lipsă de informare, nu se adresează niciodată Ambasadei R. Moldova oricât de mare ar fi ajutorul de care au nevoie şi, prin urmare, nu putem afirma că numărul acestor cetăţeni decedaţi este corect”, a menţionat Guţu.

Deputatul nu a putut să ne spună cum ar putea să se implice statul în rezolvarea acestei probleme: „Nu poţi să le spui moldovenilor nu plecaţi în străinătate că acolo nu aveţi securitate. E vorba de mentalitate”.

Cadavrele, „altă categorie de bunuri şi mărfuri”

Potrivit MAIE, din cei 65 de cetăţeni care şi-au găsit moartea în Rusia, şapte au fost omorâţi, 11 şi-au pierdut viaţa în accidente de maşină, cinci s-au accidentat pe şantierele de construcţie, motivul decesului celorlalţi rămâne a fi necunoscut. Situaţia este şi mai lamentabilă în ţările europene în care muncesc la negru cetăţenii RM dintre care doar în 2012 au decedat circa 300 de persoane, majoritatea murind din cauza cancerului.

Reprezentanţii MAIE au declarat pentru JURNAL că se intervine doar pentru a ajuta rudele răposaţilor în perfectarea actelor, ceea ce ţine de ajutor financiar este competenţa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Pe cât le este de greu cetăţenilor RM să plece peste hotare şi mai dificil le este rudelor să-şi aducă apropiatul care, din nefericire, şi-a pierdut viaţa în străinătate. Dacă pleacă om, înapoi este adus ca marfă, mai exact „altfel de marfă”.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, serviciul care se ocupă nemijlocit de verificarea actelor atunci când persoana planifică să treacă hotarul, în cazul în care aceasta moare în străinătate, la întoarcere în RM, vameşii sunt cei care verifică deja conţinutul sicrielor, acesta fiind considerat „o altă categorie de bunuri şi mărfuri”.

Alegeţi transportul şi păstraţi bonurile!

Firmele care prestează servicii de repatriere a defuncţilor numesc această operaţiune „Încărcătura 200”. Preţul variază în funcţie de ţara din care urmează a fi adus cadavrul şi transport. Formalitatea birocratică amplifică durerea persoanelor care au aflat că cel pe care îl aşteptau acasă nu mai este şi urmează să bată pragurile a numeroase instituţii pentru a avea posibilitatea să-şi petreacă pe ultimul drum apropiatul. Dacă persoana a decedat peste hotare, rudele trebuie să obţină autorizarea la ambasadă sau consulat, să înregistreze decesul, să aleagă sicriul sau conteinerul potrivit, să dispună de transport funerar, fie acesta aviatic, feroviar sau automobil etc… şi în toată această vălmăşeală rudele îndurerate trebuie să nu uite să păstreze facturile de plată pentru transportarea defunctului, avertizează Anatolie Bagrin, director executiv al Fondului republican de susţinere socială a populaţiei, în caz contrar nu vor putea să restituie banii pe care i-au cheltuit pentru transportarea persoanei decedate. „Se restituie doar 50% din cheltuielile de transport doar în cazurile în care rudele au dovezi că au cheltuit aceşti bani, şi doar în cazurile în care cheltuielile nu sunt acoperite de persoanele care se fac vinovate de decesul cetăţeanului RM”, a enumerat condiţiile Anatolie Bagrin.

Originea termenului „Încărcătura 200”

„Încărcătura 200 (Gruz 200)” – termen folosit de militarii sovietici ce se referă la transportarea persoanelor ucise în războiul din Afganistan. Ostaşii omorâţi erau transportați în cavouri de zinc închise ermetic. Există două ipoteze despre originea acestui termen: 1) documentul standard de însoțire a cavoului se numea „forma 200”; 2) greutatea aproximativă a unui cavou în care se afla cadavrul era de 200 de kilograme.

 

 Svetlana Panţa

 

 

 

 

The following two tabs change content below.