Omagiu lui Ion Bâlba

 

Ion Bâlba, foto de Iurie Foca

Iniţiativele unui bun român din Parcova, Edineţ, au făcut din această localitate un centru cultural

Ion Bâlba, fratele lui Arsenie Bâlba, un continuator al operei lui Testemiţanu, din comuna Parcova, Edineţ, organizează de 11 ani tabere de creaţie pentru tinerele talente din domeniul picturii, în cadrul cărora participă pictori din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, România, Olanda, Franţa.

În decursul celor 11 ani, prin străduinţa lui Ion Bâlba, Asociaţia Culturală „Parcova-Nova” a intrat în posesia unui patrimoniu valoros ce cuprinde peste 200 de lucrări semnate de artişti consacraţi. În plus, Ion Bâlba organizează de ani buni expoziţii ale tinerilor pictori la Uniunea Scriitorilor.

„E un eveniment cultural adevărat, acum pregăteşte o expoziţie la Sala Brâncuşi care va avea loc la începutul anului viitor, va fi un eveniment cultural foarte frumos”, spune scriitorul Andrei Strâmbeanu, şi el originar din Fântâna Albă, un sat din aceeaşi comună.

Tabăra de creaţie Parcova

Ideea unei asemenea tabere a fost lansată de actorul Dumitru Fusu, care, de asemenea, se trage de la Parcova. Actorul organiza vara tabere de creaţie pe malul Ciuhurului. „Satul trăieşte altfel cu această tabără, e mai frumos. Pictorii lasă în fiecare an, în muzeul satului, câte o lucrare. Au fost pictate peisaje şi oameni care nu mai sunt, prin urmare, aceste lucrări ar trebui păstrate”, menţionează continuatorul acţiunii lui Dumitru Fusu.

Ion Bâlba mai editează o revistă în care sunt publicate materiale despre dramele prin care au trecut aceste două sate. „E o revistă literară importantă”, notează scriitorul Andrei Strâmbeanu, regretând faptul că o asemenea publicaţie nu există la Chişinău, ca şi alte lucruri pe care le face Ion Bâlba.

Un an ţintuit la pat

Acelaşi Bâlba a împânzit comuna Parcova şi oraşul Edineţ cu o serie de monumente. Prin străduinţa sa, la Parcova a fost instalat în 1987 un monument dedicat aniversării localităţii.

„E vorba de o acţiune de amploare dedicată aniversării a 435-a localităţii. Am discutat intenţia mea cu actorul Dumitru Fusu. A ieşit o sărbătoare extraordinară, i-am avut ca oaspeţi pe Grigore Vieru, Vladimir Beşleagă, Andrei Strâmbeanu, Olga Ciolacu, Ansamblul ‘Tălăncuţa’”, relatează organizatorul.

Ideea de a organiza o asemenea acţiune a pornit de la curiozitatea sa de a afla când a fost atestată localitatea Parcova. „Mă gândeam oare câţi ani are comuna noastră? Şi ţi-oi mai spune că, stând un an de zile ţintuit la pat, mai meditezi la unele lucruri.” Trebuie să vă spunem că, în timpul serviciului militar, în Cehoslovacia, în 1968, anul intervenţiei sovietice, a avut o răceală care i-a provocat o paralizie a părţii drepte a corpului în urma căreia şi-a revenit foarte greu.

Şi pentru că România s-a pronunţat împotriva intervenţiei sovietice, camarazii săi ruşi l-au numit pe basarabean, „românul”, acum această poreclă i-au pus-o consătenii rusificaţi, el însă nu se supără deloc, dimpotrivă.

Un Eminescu reuşit, din două încercări

A urmat ridicarea monumentului Mihai Eminescu. Lucrarea a fost realizată în urma unei alte acţiuni organizate de parcoveni. „Am fost la prima ediţie a Eminescienei de la Străşeni, organizată de Uniunea Scriitorilor. Am văzut cum e Eminesciana şi, peste două săptămâni, am organizat o manifestare similară la Parcova, astfel a apărut ideea despre un monument Mihai Eminescu.

Lucrarea a fost instalată în centrul satului, la sugestia unui bătrân, Timofei Bârliba. Sculptorul Victor Niţă a făcut (din două încercări, prietenii ştiu de ce!) o lucrare reuşită. „Cei care vizitează Parcova, inclusiv cei din dreapta Prutului, se miră că într-un sat există o lucrare Eminescu atât de reuşită”, subliniază Bâlba. Trebuie să spunem că există o carte poştală cu Eminescu de la Parcova.

Au urmat o serie de sculpturi instalate cu sprijinul din dreapta Prutului şi al autorităţilor locale din oraşul Edineţ, dintre care menţionăm complexul Aleea Clasicilor, lucrări realizate de Ştefan Bâlba (fiul lui Ion Bâlba), Mariana Carp, Tatiana Jelbinschi. Toate aceste acţiuni au avut izbândă datorită iniţiativei şi efortului lui Ion Bâlba.

Cum se explică patriotismul de la Parcova

La Parcova a fost o echipă de oameni cu demnitate naţională: Vladimir Tătaru, Vladimir Belotcaci, Victor Bologa, Vladimir Gânju încarceraţi pentru atitudine şi declaraţii antisovietice ş.a. „Şi ţi-oi mai spune ceva, la Parcova au rămas toţi învăţătorii care au predat în perioada interbelică. Anume de la ei am învăţat operele celor mai mari scriitori ai literaturii române, continuă Bâlba, ei îi numeau ‘reacţionari’ şi continuau cu ‘Doina’ lui Eminescu, ‘Noi vrem pământ’ de Coşbuc.”

Are o satisfacţie mare pentru ceea ce face, simte că nu trăieşte în zadar. Lucrurile pe care le face îi îmbogăţesc sufletul. În demersurile sale se conduce de îndemnul biblic „Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide”.

Ilie Gulca