Olimpicii moldoveni au primit drapelul de stat // LONDRA OLIMPICĂ

Cei câţiva olimpici moldoveni care încă nu au plecat la Londra au primit ieri din mâinile premierului Vlad Filat drapelul de stat al Republicii Moldova.

După ce halterofila Cristina Iovu a refuzat să fie portdrapelul Republicii Moldova la festivitatea de deschidere, Comitetul Naţional Olimpic a luat decizia ca tricolorul să fie dus de arcaşul Dan Olaru (15 ani). Pentru liceanul Dan Olaru, Olimpiada de la Londra va fi prima în cariera sa.

Filat vrea ca olimpicii să sărăcească bugetul

Vlad Filat le-a urat succes olimpicilor şi i-a rugat ca imnul de stat să fie intonat de cât mai multe ori la JO. „E un sacrificiu pentru voi că aţi obţinut calificarea la JO, dar vă rog să ne bucuraţi şi la Londra. Aş vrea să aud imnul de cât mai multe ori şi să văd tricolorul arborat”, a spus Filat. Asta ar însemna că sportivii prezenţi pe podium vor primi din partea guvernului o recompensă de la 80 de mii până la 100 de mii de euro.

Comparaţie între cele trei ediţii găzduite de Londra

Londra este primul oraş care găzduieşte pentru a treia oară o ediţie a JO de vară, după cele din 1908 şi 1948. De fiecare dată a existat un context global special, fie că vorbim despre condiţiile economice, politice sau pur şi simplu de nivelul de dezvoltare a sportului. De fiecare dată au existat premiere, iar unii participanţi au intrat în istorie.

Criza economică, general valabilă

În 1908, Jocurile trebuiau găzduite iniţial de Roma. Erupţia vulcanului Vezuviu şi nevoia de reconstrucţie a oraşului Napoli au determinat însă capitala Italiei să abandoneze din motive economice. Londra a avut mai puţin de un an la dispoziţie pentru organizare. Pe de altă parte, mulţi atleţi irlandezi au boicotat ediţia din 1908 în semn de protest faţă de refuzul Marii Britanii de a acorda independenţa Irlandei.

În 1948, JO veneau după Al Doilea Război Mondial, tot într-o criză economică, astfel că au fost denumite chiar Jocurile Austerităţii. Marea Britanie a luat în calcul chiar cedarea organizării către SUA, dar Regele George a insistat că este o şansă pentru reconstrucţia ţării. Stadionul Wembley supravieţuise războiului, a fost doar instalată o pistă nouă de atletism. N-a fost construită nicio bază sportivă nouă, iar mulţi participanţi au venit cu mâncarea de acasă!

Şi în 2012 ne aflăm în mijlocul unei crize economice, dar asta nu-i împiedică pe organizatori să ofere cele mai mari medalii din istoria Jocurilor: 7 mm grosime, 85 mm diametrul şi 400 de g. În plus, au fost construite baze sportive grandioase şi extrem de scumpe, care au iscat numeroase controverse. Costurile totale cu organizarea depăşesc zece miliarde de euro.

(prosport.ro)