Octavian Țîcu: „Primăria Chișinău a fost transformată într-o fabrică de prezervative”

Astăzi, 24 iulie, ora 10.00, în fața Primăriei Chișinău, s-au adunat zeci de oameni pentru a protesta împotriva construcțiilor ilegale din capitală. Tamara Grosu susține că este prezentă la protest pentru că luptă de ani de zile împotriva construcțiilor ilegale care se ridică lângă proprietatea ei privată din capitală, închizându-i singura cale de acces spre casă. Istoricul Octavian Țîcu a spus că edificiul Primăriei Chișinău, ca și multe alte instituții de stat, s-a transformat într-o „fabrică de prezervative”, unde funcționarii adoptă decizii impuse de Vladimir Plahotniuc. În timpul protestelor, viceprimarul  Ruslan Codreanu a semnat o dispoziție prin care s-a autodesemnat primar interimar.

Primăria Chișinău continuă să elibereze, potrivit Tamarei Grosu, antreprenoare, certificate ilegale de urbanism, fără acordul vecinilor. „Este un dezastru total ce se întâmplă în curțile noastre unde avem proprietăți. Se proiectează centre comerciale, case de locuit peste unicul drum de acces unde am proprietate privată. La un moment dat, mă voi pomeni fără cale de intrare. De un an de zile nu pot să lucrez.

Nistor Grozavu ne-a promis, personal, anul trecut, în august, că va veni cu o reacție și va stopa construcțiile ilegale, deoarece nu se găsește un numitor comun cu vecinii. Nu a făcut nimic, doar a înrăutățit situația. În baza unui certificat expirat de urbanism, a fost eliberată o altă autorizație de construire pe baza căreia, pe moment, pe str. V. Alecsandri 80 și M. Varlaam 76, se ridică o construcție ilegală, unde am eu o proprietate privată. Nu se ține cont de planul urbanistic general al orașului. Se construiește ilegal. Nu coincide schița de proiect avizată de Ministerul Culturii cu ceea ce este avizat acolo. Am această problemă din 2012, când Primăria Chișinău a început să elibereze certificate de urbanism și autorizații de construire fără acordul principalului vecin. Atâția ani lupt cu corupția din Primăria mun. Chișinău”, ne-a spus Tamara Grosu, administrator la firma „Itab comerț”, care deține proprietate pe strada Varlaam 74 și 76.

Proprietatea pe care o deținea pe strada M. Varlaam 74 i-a fost distrusă total, deoarece vecinul său a demolat o parte din proprietatea ei, incluzând-o în proprietatea sa.

„Identitatea lui Șor este de hoț și de bandit”

Istoricul Octavian Țîcu a spus în fața oamenilor că, „în ultima vreme, se încearcă profilarea unui lucru pe care trebuie să îl evităm. Cineva încearcă să spună că noi suntem antisemiți și avem ceva cu Șor, care este evreu. Identitatea acestui om este doar de hoț și de bandit, așa cum sunt și alții ca el și care tot nu au identitate.

Unica lor identitate este faptul că au știut cum să ne fure pe noi în condițiile în care am crezut că avem un traseu european și o schimbare care ne va aduce un viitor frumos. De aceea noi nu suntem antisemiți, cum nu am fost niciodată, cum nu suntem nici antiruși, nici împotriva altor naționalități. Noi vrem să avem o țară, unde să putem vorbi limba noastră, să ne cunoaștem limba, istoria și să mergem în civilizația europeană, unde ne este locul istoric de când suntem născuți. Noi suntem descendenți dintr-o fibră latină, europeană, și va trebui întotdeauna să fim acolo pentru că aceasta este adevărata noastră identitate”, a declarat Țîcu.

Grozavu și Codreanu, în aceeași ipostază

Referindu-se la clădirea Primăriei Chișinău, Octavian Țîcu a spus că „această clădire, ca și multe altele, ceea ce nu-mi place să spun, dar e fabrică de prezervative. Acești oameni sunt de unică folosință, de aceea adoptă decizii pe care oligarhul vrea să le adopte. Grozavu a fost folosit ca un prezervativ pentru a o aduce pe Silvia Radu. O femeie nu poate fi prezervativ, dar ea a avut un rol foarte bine definit. Acum Ruslan Codreanu este în ipostaza respectivă”.

Istoricul susține că pentru noi nu mai există alternativă, trebuie să fim conștienți de asta. „Timpurile care vin nu sunt ușoare, iar noi vom reuși dacă vom fi foarte uniți, foarte mulți și vom dori să schimbăm această guvernare. Nu avem nicio șansă dacă intrăm în alegeri în condițiile care au fost fixate la ora actuală. Prin urmare, pregătiți-vă pentru mobilizare, pregătiți-vă să fiți atenți la toate lucrurile pe care le-a generat Mișcarea de Rezistență Națională. Duminică, Mișcarea de Rezistență Națională va fi creată și la Ungheni. Apoi și în alte centre. Și desigur, trebuie să ne recâștigăm votul, pentru că doar cu venirea lui Năstase la primărie, care e unicul reprezentant legal al oricărei forme de expresie a primăriei, vom reuși să ne recâștigăm orașul. Năstase e primar!”, a strigat Țîcu și mulțimea adunată l-a susţinut.

În locul terenurilor de joacă se ridică noi blocuri

Și membrul grupului Occupy Guguţă, Vitalie Sprânceană: „Protestul nostru are un mesaj simplu. Grădina Publică Ştefan cel Mare aparţine locuitorilor capitalei, este  centrul nostru istoric, indiferent ce limbă vorbim. Sunt 200 de ani de istorie. Credem că nu ţine nici de competenţa CMC şi nici de competența instanţelor de judecată să decidă soarta cafenelei Guguţă, doar noi ca popor putem să decidem. Am putea organiza și un referendum local. Doar poporul trebuie să decidă. Avem o datorie să apărăm Grădina Publică. Noi trebuie să ne luăm oraşul înapoi şi statul înapoi. Noi suntem puterea!”.

Și pe locuitoarea Chișinăului, Ina Gaidău, am întâlnit-o la protest. Tânăra mămică susține că și familia sa a fost afectată de construcțiile ilegale ce apar în toate sectoarele din Chișinău. „În locul terenurilor de joacă pentru copii se ridică noi blocuri locative și centre comerciale, iar în locul terenurilor de sport se construiesc clădiri cu multe etaje. Se defrișează copacii care ar trebui să păstreze aspectul verde al orașului. Nu se construiesc grădinițe care sunt o necesitate stringentă, dar se ridică alte construcții.

„Am venit aici pentru demisia lui Nistor Grozavu, sunt împotriva ilegalităților care se comit în sfera imobiliară și a fărădelegilor care trebuie oprite. Sunt și împotriva ilegalităților privind cafeneaua Guguță din centrul orașului”, a spus Ina Gaidău pentru JURNAL de Chișinău.