Occidentul îşi intensifică eforturile în soluţionarea conflictului transnistrean

Implicarea Occidentului în soluţionarea conflictului transnistrean a sporit. Germania şi SUA militează pentru retragerea trupelor ruse din autoproclamata republică transnistreană, în timp ce Moscova aşteaptă să vadă ce vor aduce nou alegerile de la Chişinău, scrie „Nezavisimaia Gazeta”, în contextul negocierilor informale în format „5+2” care au loc la Chişinău.

În capitala moldoveană are loc luni şi marţi întâlnirea reprezentanţilor politici ai Republicii Moldova cu cei din autoproclamata republică nistreană, ca părţi ale conflictului, la care se adaugă părţile mediatoare – Rusia, Ucraina şi OSCE – şi observatorii din SUA şi Uniunea Europeană / formatul ‘5+2’/, scrie „Nezavisimaia Gazeta”. Germania, SUA şi UE şi-au manifestat interesul pentru această regiune, iar Marea Britanie a trimis la Tiraspol doi ambasadori „în scop informativ”.

Această implicare sporită poate fi explicată printr-o încercare de elimina Rusia din regiune, utilizând problemele apărute în relaţia dintre Moscova şi Tiraspol. Rusia, în continuare, nu scapă Transnistria din vizor, fapt confirmat şi de întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute dintre miniştrii rus şi ucrainean de Externe, Serghei Lavrov şi Konstantin Grişcenko.

Rusia, îngrijorată

„Rusia şi Ucraina nu pot să nu fie îngrijorate de ceea ce observă în cadrul procesului transnistrean. Noi suntem dispuşi să avansăm iniţiative suplimentare, care ar servi formatului „5+2” pentru ajungerea la o înţelegere în soluţionarea conflictului, atunci când părţile vor fi cu adevărat pregătite”, le-a spus Lavrov ziariştilor, precizând că este vorba de „mijloace exclusiv politice şi paşnice”. Lavrov a afirmat că Rusia şi Ucraina au convenit să-şi intensifice eforturile pentru identificarea unei soluţii în conflictul transnistrean.

Moscova a încetat să mai trimită regiunii sprijinul financiar pe care îl acorda din 2006, adică de când Republica Moldova şi Ucraina au realizat o blocadă economică, conducându-se de principiul conform căruia cu cât mai greu vor trăi locuitorii Transnistriei, cu atât mai repede vor semna autorităţile un acord politic cu Republica Moldova, pe baza condiţiilor impuse de Chişinău. Moscova nu mai trimite Tiraspolului nici măcar bani pentru alocaţiile pensionarilor (150 de ruble transnistrene, suplimentar la pensie), iar autorităţile locale deja au epuizat bugetul, doar ca această categorie socială să nu aibă de suferit. Surse din MAE rus au confirmat informaţia, relevând că „executivul transnistrean nu a explicat guvernului rus cum a cheltuit un credit de 30 de milioane de dolari, acordat regiunii mai de mult, iar Moscova este nemulţumită de poziţia lui Igor Smirnov în acest caz”.

Retragerea trupelor ruseşti din regiune

În plus, Moscova urmăreşte procesele din regiune. Şi în Republica Moldova şi în Transnistria au loc în toamnă alegeri parlamentare, care pot modifica raportul de forţe, iar peste un an, populaţia transnistreană îşi va alege preşedintele, funcţie pentru care a început deja o luptă acerbă în republica autroproclamată. Totuşi cele mai mari şanse le are în continuare Igor Smirnov.

În timp ce Moscova este în aşteptare, UE şi SUA îşi intensifică eforturile şi, pe de o parte, poartă negocieri cu autorităţile transnistrene, iar pe de altă parte, îi cer Rusiei să-şi retragă trupele de pe acest teritoriu. Anterior, cancelarul german Angela Merkel a condiţionat susţinerea ideii preşedintelui Dmitri Medvedev privind securitatea europeană de retragerea militarilor ruşi de la Tiraspol. Între timp, Transnistria primeşte zilnic delegaţii din Occident. La sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorii Marii Britanii la Chişinău şi Kiev au efectuat vizite la Tiraspol, prilej cu care au discutat perspectivele cooperării transfrontaliere între Ucraina, Republica Moldova şi Transnistria. În septembrie, la Odesa va avea loc o conferinţă pe această temă. Zilele trecute, la Tiraspol au mers şi reprezentanţii UE şi ai Consiliului Europei care au propus sprijin în deblocarea regiunii.

Moldova ridică blocada Transnistriei

De asemenea, guvernul de la Chişinău a adoptat o decizie prin care deschide practic segmentul frontalier moldo-ucrainean, închis în 2006 pentru mărfurile transnistrene. „Înainte de a lua o asemenea decizie, premierul Vlad Filat s-a consultat cu Kievul şi, cred, şi cu Moscova”, a afirmat deputatul în Consiliul Suprem al Transnistriei, Oleg Gudîmo. „Anterior, Filat a discutat cu Smirnov, la un meci de fotbal perspectiva deblocării exporturilor transnistrene. Ucraina a susţinut blocada în timpul fostului preşedinte Viktor Iuşcenko, dar nu avea dreptul să facă acest lucru, în calitate de stat garant în soluţionarea conflictului”, a subliniat Gudîmo. El este de părere că, renunţând la blocadă, actualul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici reaşază Ucraina în concordanţă cu cadrul juridic ce reglementează aceste aspecte.

„Dacă Filat îşi va respecta cuvântul, întreprinderile noastre vor putea atinge nivelul de dinainte de impunerea blocadei, îşi vor spori exporturile, când reuşeam şi singuri să ne întreţinem”, a afirmat deputatul transnistrean. Potrivit cotidianului rusesc, ridicarea blocadei a fost negociată şi de proprietarii Uzinei metalurgice moldoveneşti, unul dintre care este omul de afaceri rus Alisher Usmanov. Uzinei i-ar reveni jumătate din exportul transnistrean, mai scrie „Nezavisimaia Gazeta”.

„Cu toată bunăvoinţa faţă de această regiune, în care locuiesc 150.000 de cetăţeni ucraineni, Kievul nu va putea compensa Transnistriei tot sprijinul pe care îl acorda Rusia. Ucraina poate acoperi doar 20% din ajutor. Şi UE va acoperi doar parţial necesităţile regiunii, de aceea Occidentul nu va scoate Rusia din acest teritoriu. În caz de trimitere a trupelor ruseşti din Transnistria, populaţia va rămâne fără apărare, iar pericolul ca Republica Moldova să facă uz de forţă se menţine. Cred că, din acest punct de vedere, poziţiile Rusiei şi Ucrainei coincid”, a comentat situaţia directorul Institutului de analiză politică şi cercetări internaţionale de la Kiev, Serghei Tolstov. În opinia expertului, statele garante îşi vor coordona acţiunile în problema transnistreană, fapt pe care Chişinăul îl înţelege foarte bine. „De aceea se străduieşte Filat să intre în biroul lui Putin”, au afirmat surse din parlamentul moldovenesc, citate de „Nezavisimaia Gazeta”.

„Filat are ambiţii prezidenţiale şi, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie, el încearcă să obţină spijinul Moscovei în problema transnistreană. Este cunoscut faptul că alegerile vor fi câştigate de cel care va soluţiona conflictul transnistrean”, au adăugat sursele. După alegeri, direcţia principală pentru Chişinău va redeveni cea europeană, mai scrie ziarul rusesc. (Agerpres)

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău