Occidentalii, impotenţi în faţa „revanşismului” rusesc

1907387_10154492956355019_8124312895084266361_nStatele occidentale nu sunt capabile să se mobilizeze pentru a opri eforturile Rusiei privind refacerea zonei sale de influenţă de până la căderea URSS

Doborârea avionului companiei „Malaysian Airlines” în estul Ucrainei a tensionat şi mai mult relaţiile dintre statele occidentale şi Rusia. Cu toate acestea, primele nu sunt capabile pe moment să se mobilizeze pentru a aplica sancţiuni dure Federaţiei Ruse. Ultima, la rândul său, încearcă să convingă statele europene şi Ucraina că cea mai eficientă cale în soluţionarea crizei ruso-ucrainene ar fi cea diplomatică. Aceasta însă, potrivit unor experţi în domeniul geopoliticii, ar duce la îngheţarea litigiului şi, ca rezultat, la legitimarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Potrivit experţilor occidentali în domeniul geopoliticii, Kremlinul nu se lasă deloc intimidat şi nu se vede niciun indiciu care ar demonstra o schimbare de atitudine determinată de sancţiunile Occidentului. Dimpotrivă, bursa din Moscova a atins în ultima lună cel mai înalt nivel din acest an. Pentru Occident, sancţiunile sunt o armă cu efect diferit.

Efectul zero al sancţiunilor împotriva Rusiei

În cazul în care acestea sunt cu adevărat serioase, de exemplu, refuzul de a mai cumpăra gaz din Rusia, vor avea un efect dezastruos asupra economiilor europene. Iar în cazul în care puterile occidentale vor aplica sancţiuni care nu au efecte grele asupra economiilor lor, nu vor avea absolut nicio urmare pentru Rusia. În plus, se ştie că sancţiunile împotriva Rusiei au împărţit statele occidentale în mai multe tabere: cele care se pronunţă pentru sancţiuni imediate, cum ar fi SUA, Marea Britanie, şi cele care se străduie să le amâne la infinit: Franţa şi Germania, ultima are 8000deîntreprinderiînRusia.

Meandrele Olandei

Până la drama zborului Amsterdam-Kuala Lumpur, şi Olanda era ancorată în tabăra celor care cereau moderaţie în privinţa Moscovei. Ea figura printre principalii parteneri comerciali ai Rusiei de unde importă masiv gaz, petrol şi oţel. Shell, marele producător petrolier anglo-olandez, are interese considerabile în această ţară. Mai mult, patronul grupului, Ben van Beurden, îl asigura în aprilie curent pe Vladimir Putin că nu va renunţa la niciunul dintre proiectele sale în Rusia. În ce priveşte guvernul de la Haga, acesta apăra ideea că relaţiile economice ruso-olandeze îi permiteau să influenţeze mai eficient Moscova. După moartea celor 193 de olandezi însă, se observă o schimbare de atitudine din partea Olandei faţă de Rusia. În contextul noilor realităţi, miniştrii UE sunt obligaţi să discute despre ce de-al treilea val de sancţiuni, este vorba de măsuri care vizează direct sectoarele-cheie ale economiei ruse. Relevăm că, până în prezent, statele membre ale UE nu au putut să se înţeleagă în ceea ce priveşte un text comun al Comisiei Europene în cazul incidentului din 17 iulie.

Rusia contează pe transnistrizarea Donbasului

Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei franceze, Franţa, Germania şi Marea Britanie au semnat un acord care arată intenţia liderilor celor trei state de a obţine de la Putin promisiunea ca acesta să exercite influenţă asupra separatiştilor proruşi din Ucraina ca să nu împiedice activitatea experţilor internaţionali. Rusia, la rândul său, încearcă să convingă statele europene şi Ucraina că cea mai eficientă cale în soluţionarea crizei ruso-ucrainene ar fi cea diplomatică. Aceasta însă, potrivit unor experţi în domeniul geopoliticii, ar duce la îngheţarea litigiului şi, ca rezultat, la legitimarea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Aceasta ar încununa cu succes acţiunile criminale ale separatiştilor.

Merkel aşteaptă… în continuare

Cel mai ferm s-a dovedit a fi premierul britanic, David Cameron, care insistă asupra unui acord privind un nou nou val de sancţiuni. În timp ce cancelarul german, Angela Merkel, indicase în ajun că preferă să aştepte rezultatele anchetei privind cauzele exacte ale exploziei. ExperţiioccidentaliîndomeniulgeopoliticiipledeazămaicurândpentruunajutormaiconsistentacordatKievului,decâtrăspundăMoscoveiprinsancţiuni.Aceştiaconsiderăsuntnecesareajutoareconcrete,înspecialîndomeniulpoliţieişialapărării,atâtprininstruire,câtşiprinfurnizareadearmament.Întimpulrăzboiuluirece,OccidentulaacordatajutordeacestgenSuedieişiFinlandei,statecarenueraumembreNATO.În timp ce capitalele europene şovăie în atitudinea lor faţă de Rusia, Washingtonul a aplicat deja sancţiuni împotriva băncii marelui furnizor de gaz Gazprom, Gazprombank, băncii publice VEB şi companiei petroliere Rosneft.

Faptele care incriminează Rusia

Conform evaluării guvernului SUA privind accidentul aviatic cu implicarea avionului companiei „Malaysian Airlines”, avionul cursei MH17 a fost, cel mai probabil, doborât de o rachetă SA-11 de tip sol-aer de pe teritoriul din estul Ucrainei controlat de separatiştii proruşi. Poziţia SUA se bazează pe următoarele fapte: în ultima lună, a identificat un volum tot mai mare de armament greu, care a trecut hotarul din Rusia spre Ucraina, ajungând la luptătorii separatişti;

în ultimul weekend, Rusia a trimis separatiştilor un convoi de echipament militar de până la 150 de vehicule, inclusiv tancuri, transportoare de trupe blindate, artilerie şi multiple lansatoare de rachete. De asemenea, potrivit informaţiilor deţinute de SUA, Rusia organizează antrenamente pentru luptătorii separatişti, la o bază din sud-estul Rusiei, care includ şi antrenamente în utilizarea sistemelor de apărare aeriană. Separatiştii proruşi au demonstrat abilităţi în utilizarea sistemelor de lansare a rachetelor de tip sol-aer şi au doborât mai mult de o duzină de aeronave în ultimele câteva luni, inclusiv două avioane mari de transport.

În momentul în care cursa MH17 a pierdut legătura, am depistat lansarea unei rachete de tip sol-aer de pe teritoriul din estul Ucrainei controlat de separatişti. Noi considerăm că această rachetă era SA-11. Interceptările convorbirilor separatiştilor, postate de YouTube de către autorităţile de la Kiev, demonstrează că, deja luni, 14 iulie, separatiştii deţineau un sistem SA-11. În cadrul acestor discuţii interceptate, separatiştii au făcut referiri repetate la posesia şi repoziţionarea sistemelorBuk (SA-11).