ObservaTOR: Întrebările principale rămân fără răspuns

Scandalul provocat de Sergiu Mocanu acum două săptămâni continuă să facă ravagii în minţile oamenilor. Bâlbâielile şi frazele retorice ale liderilor AIE nu ajută deloc la limpezirea situaţiei şi potolirea patimilor. Ei mai puteau ignora declaraţiile lui Mocanu, dar nu pot face abstracţie de dezvăluirile oamenilor de afaceri care i s-au alăturat lui Mocanu în conferinţa de presă de miercurea trecută.

De ce a trebuit să stea în închisoare, timp de 40 de zile, fără să i se aducă vreo acuzaţie, Anatol Câşlaru, directorul întreprinderii de mezeluri „Carmez”? Cum a reuşit o companie offshore, cu câteva mii de euro, să acapareze întreprinderea în cauză? Cine a stat în spatele acestei operaţiuni? De ce a fost arestat fostul director al „Franzeluţei”, cui aparţine acum întreprinderea „Gemenii”? Cine a privatizat hotelul „Codru”, aducând statului un prejudiciu de peste 161 milioane de lei, dacă e să credem Curţii de Conturi? De ce a fost arestat fostul preşedinte al primei bănci private – Victoriabank – şi cine este proprietarul acestei bănci acum? Cum s-a întâmplat că două canale de stat cu acoperire naţională au nimerit în aceeaşi mână şi cine este cel care a monopolizat publicitatea TV în RM? Cine a „dăruit” hotelul „Naţional” unei companii offshore, cu un capital de doar trei mii şi ceva de dolari etc., etc.?

Premierul Filat anunţase că a poruncit instituţiilor de stat să-l informeze în privinţa declaraţiilor lui Mocanu şi ale oamenilor de afaceri care i s-au alăturat, dar acestea, probabil, nu se grăbesc cu executarea. Conferinţa de presă a directorului Centrului Anticorupţie, Viorel Chetraru, aşteptată cu nerăbdare, i-a dezamăgit pe toţi. În loc să-şi etaleze inteligenţa, dl Chetraru şi-a etalat muşchii, ameninţându-l pe Sergiu Mocanu. El nu a informat despre situaţia întreprinderilor şi afacerilor menţionate mai sus, ci s-a tot umflat în pene, lăudându-se cu posibilităţile instituţiei pe care o conduce. Disculpându-se doar pe sine, Chetraru a uitat despre instituţia pe care o conduce şi care l-a avut în frunte nu numai pe el. Nu a spus niciun cuvânt despre rolul Centrului Anticorupţie în hărţuirea unor oameni de afaceri şi a unor politicieni, inclusiv unii lideri ai AIE.

Şi procurorul general s-a concentrat asupra persoanei lui Mocanu, lăsând întrebările principale pentru o altă conferinţă de presă, alimentând în felul acesta neîncrederea şi faţă de Procuratura Generală şi faţă de actuala guvernare. Dezvinovăţirile dlui Zubco nu costă doi bani dacă ignoră sau amână chestiunile la care aşteaptă răspuns opinia publică.

După conferinţa de presă a lui Chetraru, Filat nu mai pare un premier puternic, ci conformist. Ideea aberantă că lui i-ar folosi acest scandal poate veni doar în minţile unor rivali frustraţi, obsedaţi, care nu-şi pot controla sentimentul de antipatie faţă de liderul PLDM.

Şi Marian Lupu, ignorând declaraţiile oamenilor de afaceri, afişându-şi în mod sfidător „prietenia” de câteva zile cu Vlad Plahotniuc care ba a finanţat Partidul Democrat, ba nu l-a finanţat, procedează cel puţin imprudent. O minimă precauţie se impune. Cu atât mai mult că anul trecut Marian Lupu avea el însuşi unele întrebări pentru „prietenul” de azi. Aruncându-se, nemotivat, dintr-o extremă în alta, Marian Lupu nu face decât să piardă din credibilitatea sa. Recunoscând că nu a fost bine informat data trecută, el aruncă, volens-nolens, o umbră de îndoială asupra gradului actual de informare. Dacă nu a reuşit să se informeze bine aflându-se în postul de preşedinte al Parlamentului, putem crede că s-a informat mai bine în funcţia de lider de partid şi preşedinte de fracţiune?

Paul Borzac