Observator: Bulgaria şi România, victime ale moldovenilor?

Demersul franco-german privind amânarea aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen din cauza că acestea nu şi-ar fi îndeplinit angajamentele legate de lupta cu corupţia şi crima organizată au provocat diverse interpretări, printre care era „firesc” să nu lipsească şi „mâna Moscovei”.

Asta fiindcă Franţa şi Germania sunt cele care privesc mai cu înţelegere spre Rusia şi au stabilit relaţii mai speciale cu ea decât restul ţărilor europene. Ştiindu-se interesul Moscovei pentru RM şi faptul că ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, a invocat lipsa unui tratat de frontieră între România şi Republica Moldova ca unul din motivele pentru care intrarea României în spaţiul Schengen ar crea probleme de securitate pentru UE, ideea implicării Moscovei în acest demers pare plauzibilă, la prima vedere. Ne putem aminti cu acest prilej că şi Angela Merkel a ridicat problema frontierei de pe Prut, vizitând nu demult Bucureştiul. Dar de ce ar trebui să fie pedepsită şi Bulgaria în acest caz? Este ea o victimă „colaterală” a dorinţei urgente a Moscovei de a vedea ratificat tratatul privind regimul de frontieră dintre România şi RM. Cu un recurs la imaginaţie, pare posibil şi aceasta. Doar că efortul ar fi mult exagerat în raport cu efectul. În mod formal, România a îndeplinit toate condiţiile tehnice de securizare a frontierei şi amânarea pe motive de corupţie şi crimă organizată nu poate dura la nesfârşit.

Aderarea la zona Schengen are un efect mai mult simbolic. A fi în zona Schengen înseamnă să călătoreşti peste hotarele ţării fără paşaport. Atât. Dacă relaţiile cu RM ar fi adevăratul motiv de amânare a aderării României şi Bulgariei la Schengen, am putea presupune că Rusia se află în deficit de mijloace de presiune. (N.N.)

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)