Obama sau Romney? Obama!

Astăzi în SUA au loc alegerile prezidenţiale, după o campanie din cele mai costisitoare şi mai înverşunate din istoria ţării. Societatea americană este mai divizată ca oricând între cei care consideră că Obama merită un al doilea termen, şi cei care cred că el nu s-a ţinut de cuvânt şi nu a realizat cele promise acum patru ani.

Până în ultimul moment, sondajele arătau preferinţe de vot egale pentru actualul preşedinte democrat şi contracandidatul său, republicanul Mitt Romney.

În penultima zi, Obama înregistra un uşor avantaj în „statele-cheie”, oscilante, ale căror opţiuni pentru un candidat sau altul sunt hotărâtoare pentru rezultatul alegerilor.

Incertitudinea pe ultima sută de metri îi mobiliza pe concurenţi la acţiuni de campanie pe care unii jurnalişti le-au califcat drept „frenetice”, la limita disperării.

O excepţie, pakistanezii

Alegerea lui Obama în 2008 a fost ca un „tsunami” pozitiv pentru America şi pentru lumea întreagă. Era un fenomen mult aşteptat, aproape incredibil, al înnoirii, al unei schimbări fundamentale ce s-a produs pe neobservate în societatea americană, întărindu-ne în credinţa mai veche că binele îşi poate face drum acolo unde există intenţii, scopuri nobile şi legi, reglementări adecvate. Astfel oamenii s-au convins că prejudecăţi din cele mai adânci pot fi dezrădăcinate dacă se doreşte cu sinceritate acest lucru. A fost un eveniment a cărui amploare şi profunzime nu ne permit să-l trecem la categoria excepţiei care confirmă regula.

Nici astăzi lumea nu regretă că şi-a legat speranţele pentru o ordine mondială nouă de Obama. Obama sau Romney? Obama! – spun cetăţenii din diferite ţări, întrebaţi de BBC pe cine l-ar prefera în funcţia de preşedinte al SUA în viitorii patru ani. Cu excepţia pakistanezilor, care au un motiv aparte să fie supăraţi pe preşedintele american, pentru că l-a ucis pe Osama bin Laden în ţara lor, fără să ceară permisiunea guvernului de la Islamabad, reprezentanţii celorlalte 19 ţări, s-au arătat în mod decisiv favorabili realegerii actualului şef al adminsitraţiei de la Casa Albă.

Tendinţele socialiste

Această preferinţă poate avea şi altă explicaţie decât acum 4 ani. În afară de faptul că nu s-au şters încă urmele pe care le-a lăsat în politica mondială George Bush, lumea priveşte alarmată la spasmele economiei mondiale. Percepţia multora, determinată şi de acţiunile Uniunii Europene, e că de data aceasta nu se poate ieşi din criza financiară şi economică folosind instrumentele capitaliste tradiţionale, că e nevoie de implicarea hotărâtoare a statului, implicare pe care o respinge candidatul republican Mitt Romney. E grăitor că preferinţa pentru Romeny e cea mai slabă în Franţa şi Spania, unde sunt puternice tendinţele socialiste şi încrederea în statul asistenţial.

Sentimentele americanilor faţă de Obama sunt mai temperate, decât ale străinilor. În 2008, ei l-au votat cu entuziasm pe primul preşedinte afro-american din istoria SUA, pentru că le-a promis să-i unească şi să schimbe modul de a face politică în America. Sloganele „speranţă” şi „schimbare” rezonau puternic în societatea americană alarmată de costurile umane şi financiare tot mai mari ale războaielor din Irak şi Afganistan şi de prăbuşirile unor coloşi financiari ai SUA.

Accentul pe economie

Obama s-a ţinut de cuvânt şi a retras trupele americane din Irak, iar cele din Afganistan sunt pe cale de a fi retrase până în 2014, dar astăzi accentul se pune nu pe politică, ci pe economie. În condiţiile când se văd nevoiţi să-şi strângă cureaua, să plătească 4 dolari pentru un galon de benzină, alegătorii americani pun preţ mai mare pe abilităţile economice ale viitorului preşedinte. Sondajele arată că Obama este considerat mai puternic în domeniile politicii externe şi securităţiii naţionale, în lupta împotriva terorismului, dar mai slab, decât Romney, în ce priveşte economia, deşi în ultima vreme economia SUA dă semne de însănătoşire şi se consideră îndepărtată de buza prăpastiei. Astfel, actualul preşedinte american riscă să se alăture altor multor şefi de stat care şi-au pierdut postul în urma crizei economice mondiale.
Diferenţa majoră între Obama şi Romney scoasă în evidenţă de presa americană şi internaţională se referă la politica fiscală, primul considerând că bogaţii trebuie să plătească mai mult la bugetul de stat, iar cel de-al doiela optând pentru reducerea ratei de impozitare, ceea ce ar impulsiona, din punctul său de vedere, activitatea economică. Financial Times scrie că alegerile vor fi de fapt un referendum în chestiunea fiscală: cei bogaţi să plătească sau nu impozite mai mari?

Un reformator

Obama cere şansa de a continua ceea ce a început, comparând strategia sa cu a lui Bill Clinton, preşedinte democrat care a asigurat o creştere economică pronunţată şi a obţinut eliminarea deficitului bugetar printr-o rată de impozitare mai ridicată, iar strategia lui Romney – cu a preşedintelui republican Georges W. Bush, căruia îi atribuie vina pentru crahul financiar din 2008, ca urmare a reducerilor fiscale şi a unor acţiuni de dereglementare a economiei americane.

Publicaţiile economice Economist şi FT consideră însă că niciunul dintre candidaţi nu a prezentat soluţii economice convingătoare pentru problemele serioase care vor sta în faţa următorului preşedinte american. Totuşi, „la patru ani de la criza financiară, care loveşte în mod extrem de inegal în visul american, mai există necesitatea unei guvernări inteligente, reformiste. Dl Obama, că cărui preşedinţie este definită de criza economică, pare o opţiune mai bună”, conchide FT.

Nicolae Negru

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)