Oamenii președintelui

Depolitizare cu cetățeni români cu soldă la ruși și cu neamuri de-ale activiștilor socialiști

După formarea așa-zisei înțelegeri de guvernare între PSRM și Blocul politic ACUM, socialiștilor le-a revenit Ministerul Apărării și controlul șefului statului asupra activității Serviciului de Informați și Securitate (SIS). Ca rezultat, la Ministerul Apărării a fost numit fostul consilier prezidențial pentru misiuni speciale, Pavel Voicu, iar ca șef adjunct la SIS Artur Gumeniuc, promovat în perioada guvernării comuniste și, mai nou, aciuat la PSRM. Aceste numiri au fost făcute de către cei de la blocul politic ACUM și PSRM în contextul măsurilor de depolitizare a acestei instituții.

Odată încheiat acest acord dintre cele socialiști și cei de la Blocul ACUM, funcția de ministru al Apărării i-a revenit fostului polițist și consilier pentru misiuni speciale Pavel Voicu. Acesta are făcut o carieră impresionantă în Ministerul Afacerilor Interne.

S-a născut la 29 ianuarie 1973 în Frăsinești, Ungheni. A absolvit Academia de Poliție ,,Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne și Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În prezent, mai este doctorand la Institutul de Cercetări Juridice și Politice – Universitatea Academiei de Științe a Republicii Moldova.

Pavel Voicu completează galeria activiștilor socialiști românofobi cu cetățenie românească – Alla Dolinţă, Corneliu Furculiţa, Anatolie Labuneţ, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc şi Adrian Lebedinschi.

Voicu a lucrat din 1995 în diferite funcții în cadrul Inspectoratului de Poliție Ungheni, al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, Centrului Național Anticorupție. A fost șef al comisariatelor raionale de poliție Călăraşi și Cimișlia.

De la MAI la Mechel

Cel mai interesant este faptul că, între 30 aprilie 2013 și 9 aprilie 2014, a fost director general al SA Laminor din Brăila, România. Această întreprindere face parte din grupul rusesc Mechel, care are în proprietate mai multe companii metalurgice – Câmpia Turzii (INSI), Mechel – Târgovişte (COS), Ductil Steel – Oţelu Roşu, Ductil Steel – Buzău, Laminorul Brăila și Mechel – Târgovişte Repairs.

În 2010, Mechel avea în România aproximativ 7.000 de angajați. Este știut că interesele grupului Mechel în România sunt reprezentate de fostul ofițer GRU, Boris Golovin. Subliniem că Pavel Voicu a fost director general al întreprinderii Laminorul Brăila.

La 9 aprilie 2015, el a fost numit șef al Inspectoratului de Poliție al sectorului Buiucani, mun. Chișinău. Între februarie 2016 și august 2017, a fost șef al Inspectoratului de Poliție din Bender. Din 22 august 2017 și până la instalarea sa în funcția de ministru al Apărării, 8 iunie curent, a fost consilier pentru misiuni speciale al Președintelui Republicii Moldova. 

Trebuia să prevină intervenția de peste Prut

În calitatea sa de consilier pentru misiuni speciale, Voicu s-a ocupat de formarea mișcării „Președinte puternic, stat puternic”, care avea misiunea să îl sprijine pe Igor Dodon. Această organizație a fost creată în ajunul alegerilor parlamentare din 24 februarie curent, având drept misiune „să reziste falsificărilor în cadrul scrutinului și unei eventuale intervenții din dreapta Prutului”.

Atât în funcțiile sale publice, cât și ca angajat al SA Laminorul din Brăila, a indicat în declarațiile de avere și interese donații – fie de la bunicii săi, fie din altă parte – în valoare de zeci de mii de dolari.

Odată instalat în funcția de ministru al Apărării, există riscul ca acesta să interzică participarea Armatei Naționale la exercițiile militare organizate de statele membre NATO. Sursele JURNAL de Chișinău au menționat însă că acest aspect a fost discutat cu partenerii de dezvoltare și Voicu ar fi acceptat să permită ostașilor Armatei Naționale să participe la aceste exerciții.

Solicitat să comenteze aceste informații, deputatul PAS, Dan Perciun, ne-a sugerat să așteptăm comportamentul ministrului Voicu, când va apărea oportunitatea unor asemenea exerciții militare.

Contraspionaj la ULIM

În cadrul dezbaterilor la Legea despre Serviciul de Informații și Securitate, Igor Grosu, deputat PAS, a declarat de la tribuna legislativului că modificările efectuate au drept scop depolitizarea acestuia și transformarea lui într-un veritabil „intelligence service”.

Marți, Parlamentul a votat numirea lui Alexandru Esaulenco în funcția de șef al Serviciului de Informații și Securitate. Despre acesta se spune că este un profesionist și că asupra candidaturii sale ar fi insistat partenerii de dezvoltare. Potrivit CV-ului său, Esaulenco a lucrat în cadrul SIS în calitate de ofițer de investigații până la șef adjunct al Direcției generale contraspionaj.

În 2017–2018, a fost detașat la funcția de consilier al rectorului Universității Libere Internaționale din Moldova pe probleme de cooperare internațională și cercetări științifice; din 2018 până în prezent, a fost șef al Direcției generale contrainformații militare.

Solicitat de JURNAL de Chișinău, deputatul Dan Perciun a declarat că Esaulenco le-a fost  propus fracțiunii PAS, care, după discuția între fracțiuni, a fost acceptată. Perciun însă a precizat pentru noi că, în cazul candidaturii lui Alexandru Esaulenco, s-a votat după legea veche, întrucât aceasta este în vigoare.

Intelligence service, cu neamuri la PSRM

Noul șef al SIS l-a propus la funcția de director adjunct pe Artur Gumeniuc, fostul consilier al președintelui Igor Dodon în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Propunerea șefului SIS a fost susținută de 55 de deputați.

Artur Gumeniuc a fost numit în funcția de consilier prezidențial la începutul lui martie 2017. În perioada guvernării comuniste, el a deținut mai multe funcții importante în instituțiile de securitate: șef al SIS-lui municipiului Chișinău, membru al Colegiului SIS.

Potrivit surselor JURNALULUI de Chișinău, Artur Gumeniuc ar fi o rudă apropiată a președintei Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Întrebat de JURNAL de Chișinău, cum va putea fi transformat SIS într-un intelligence service autentic, și așa plin de cumetri, cu asemenea angajați, Igor Grosu ne-a invitat să așteptăm până la proba contrarie.

Tot marți, deputații au votat în lectura a doua, finală, modificările la Legea cu privire la Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestora, următorul șef al SIS va fi numit în funcție de către Parlament la propunerea președintelui Republicii Moldova.