OAMENI ŞI CĂRŢI // Separatismul, boală veche a moldovenilor

Mă pregăteam să vă prezint o altă carte, dar m-am răzgândit după emisiunea de la Publika TV despre a treia mitropolie, cea „a Moldovei de Est”. Vă recomand, aşadar, să răsfoiţi „Adevărul despre Mitropolia Basarabiei”, o cărticică de 140 de pagini, apărută în 1993, care prezintă mult adevăr involuntar despre motivele pulverizării Mitropoliei istorice a Moldovei în ultimii 200 de ani.

Adevărul nr. 1, pe care invitatul la emisiune din partea BORuse, pr. Mihail Panas, l-a omis în lungul său excurs prin istoria Bisericii noastre, este că după raptul Basarabiei din 1812 Mitropolia Moldovei s-a rupt în două. Întemeierea Mitropoliei Chişinăului şi Hotinului a fost un act de uzurpare a drepturilor canonice ale mitropolitului Veniamin Costachi. Gavriil Bănulescu-Bodoni a avut datoria să lupte pentru ca eparhia încredinţată lui de ruşi să rămână sub jurisdicţia Iaşiului, dar l-a interesat mai mult camilafca albă decât respectarea canoanelor.

De atunci, din cauză că preoţii noştri n-au mai ştiut decât de ascultarea şi de frica ruşilor, jumătatea aceasta înstrăinată se tot împuţinează şi divizează. Pr. M. Panas nu trebuie să umble cu aluzii la adresa unor schismatici rupţi din Mitropolia Chişinăului şi a „întregii” Moldove deoarece, pe urmele lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, şi mitropolitul Vladimir este un schismatic în raport cu Mitropolia istorică.

După Marea Unire mulţi şi-au exprimat nemulţumirea că preoţii basarabeni, în loc să ceară întoarcerea în mitropolia-mamă, se zbăteau pentru înfiinţarea mitropoliei separate a Basarabiei. Aşa, cu indulgenţe pentru basarabenii deznaţionalizaţi şi versatili, a fost formată Mitropolia Basarabiei, dispărută după război sub regimul comunist.

„Restauratorii” din 1992, tot separatişti

După declararea independenţei, Biserica dintre Prut şi Nistru rămânând supusă ruşilor, era previzibilă o mişcare similară celei care a dus la formarea Armatei Naţionale.

„Geniul” KGB-ului rus s-a verificat şi de data aceasta: în loc să se întoarcă sub jurisdicţia veche, ierarhul Vladimir cu aproape toate bisericile dintre Prut şi Nistru rămân până astăzi sub jurisdicţia rusă, iar unioniştilor bisericeşti li se aruncă un ciolan: iluzia victoriei prin reactivarea în 1992 a unei aşchii de mitropolie, numită „a Basarabiei” sub jurisdicţie română.

După ce m-am implicat în clarificarea şi popularizarea adevărului privitor la jurisdicţia canonică (încât m-am ales cu un premiu pentru publicistică bisericească), am constatat că cei care au reactivat Mitropolia Basarabiei în1992 n-au ţinut cont de doleanţele mirenilor, ci au acceptat scenariul pregătit de Cubreacov, „upolnomoşnicul” de la Culte. Ajunşi la Patriarhia Română au cerut stil vechi şi autonomie, lăsând impresia că porniseră cu reactivarea la Slătioara şi din greșeală au ajuns la Bucureşti.

În asemenea condiţii, noile mitropolii autonome – a treia, a patra etc. – pot ieşi previzibil, din ce în ce mai mici, ca din matrioşcă.

Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chişinău

Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chişinău

Faptele, domnilor

Dar să revenim la cartea pe care vă recomandam s-o răsfoiţi, pentru a-i vedea la lucru pe restauratorii din 1992.

De la p. 44 până la p. 49, găseşti „Documente ale Adunării Eparhiale a Mitropoliei Basarabiei, prezentate Sfântului Sinod al B.O. Române la 19 decembrie 1992”. Aflăm că după şedinţa de constituire a Adunării Eparhiale din 14 septembrie 1992 sunt aleşi în Consiliul Eparhial pr. P. Buburuz, pr. I. Ciuntu, pr. Anatolie Balan, Grigore Vieru, Vitalie Ojevanu, Alexei Rău, Tudor Chiriac, Victor Ţapu şi Silvestru Maximilian. Pr. Ioan Ciuntu este ales să ne reprezinte şi în Adunarea Naţională Bisericească de la Bucureşti, alături de Nicolae Dabija şi Teodor Ţărnă. Delegaţia care a prezentat documentele de reactivare la Patriarhia Română „recomanda” Sfântului Sinod, în mod neaşteptat de obraznic, „a întări” pe episcopul Petru de Bălţi ca locţiitor de mitropolit al Basarabiei, eludând regulile de alegere a ierarhilor în Patriarhia Română. Doar pr. P. Buburuz şi-a exprimat public regretul pentru această greşeală. Totul a fost pe dos – de ce vrem acum să fie bine?

Treptat, s-au developat adevăruri dureroase legate de unii din cei ce-şi revendică meritul reactivării mitropoliei de sub jurisdicţie română şi legalizării ei prin CEDO. Secretarul Adunării Eparhiale din 14.09.1992, Stan Petcu, este găsit strangulat chiar în acei ani, fără să se clarifice nimic în legătură cu acest caz. După decesul la fel de subit al pr. Vasile Petrache, ginerele său, preot sub jurisdicţia rusă, ne scoate ca pe gunoaie din biserica Sf. Nicolae. Pr. Mitrofor Ioan Ciuntu, mult timp consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei, membru al Uniunii Scriitorilor, preot solicitat la mai toate prohodirile de eroi ai neamului şi la sfinţirile de pe Aleea Clasicilor, apare în presă ca sprijinitor al unei grupări schismatice necanonice, deşi neagă aceasta.

„Restauratorul” principal, V. Cubreacov, consilier al mitropolitului şi eminenţa cenuşie de la reactivare, s-a „luptat” aşa de bine pentru legalizarea Mitropoliei Basarabiei, încât a adus, cu ajutorul CEDO, modificări în Legea Cultelor care deschid larg porţile tuturor schismelor ortodoxe şi sectelor interzise în alte părţi (iar mitropolitul Petru lăuda această lege chiar prin intermediul presei frontiste). Alexei Rău, care în timpul reactivării din1992 poate încă mai purta carnetul de partid în buzunar, şi-a arătat respectul faţă de ortodoxie prin faptul că a oploşit tot felul de secte în sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale. După ce am protestat printr-o petiţie în legătură cu frecventarea de către bibliotecari, în timpul orelor de serviciu, a lecţiilor de Dianetică ţinute în instituţie de secta scientologilor, nerecunoscută în RM, directorul A. Rău, care a participat la eveniment, a cerut Comisiei pentru aplanarea litigiilor de muncă să-mi facă judecată la 4 iunie 2012, iar apoi mi-a intentat proces. Drept probă împotriva mea în justiție, A. Rău aduce un demers prin care D. Lupuşor şi A. Mandea cer să nu mă amestec în activitatea Clubului Tinerilor Bibliotecari, pe motiv că le-aş „afecta dreptul la liberă alegere”.

Se ştie: în 2002 şi 2008 jumătate din preoţii Mitropoliei Basarabiei a semnalat prin memorii că se întâmplă lucruri grave la nivelul conducerii acestei eparhii. Câţi dintre dvs. i-aţi susţinut în acei ani de dictatură comunistă?

 

The following two tabs change content below.