OAMENI ŞI CĂRŢI // Modele de viaţă, modele de sfinţenie

198622input_file1112700„De trei ori în viaţă omul seamănă cu Dumnezeu: când i se naşte un fiu, când pricepe şi se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele Domnului şi când, nedreptăţit, se împacă cu suferinţele sale” (din cartea Măria sa, Neagoe Basarab… Însemnările monahiei Platonida, Doamna Despina a Ţării Româneşti. Bacău, editura Bonifaciu, 2012).

Monahia Platonida este numele de călugărie al soţiei lui Neagoe Basarab, Domnul Ţării Româneşti în anii 1512-1521. Autorul cărţii (necunoscut, care semnează „mănăstirea Diaconeşti”) a ales formula de jurnal, deşi monahia Platonida de la schitul Ostrov nu a ţinut în anii 1551-1552 un jurnal. Este mai mult o lucrare de istorie, cu consultant ştiinţific, prof. univ. dr. Ioan Caproşu, bogat ilustrată şi bine scrisă de cineva care mărturiseşte intenţia de a descifra viaţa voievodului muntean „în cele trei dimensiuni nedespărţite ale spiritualităţii ortodoxe: dogmatică, ecleziastică şi ascetică”. Tipărită cu binecuvântarea arhierească a episcopului vicar P.S. Ioachim Băcăoanul, ar putea să fie receptată ca scriere aghiografică. Oamenii obişnuiţi să citească biografii romanţate de tipul celei scrise de Julien Green despre Francesco d’Assisi, sfânt din secolul al XII-lea, nu vor găsi însă în această carte convertiri spectaculoase, descrieri ale transformărilor fiinţei interioare menite să incite ca în ficţiunea literară. Ideea scrierii acestei cărţi despre domnul Neagoe Basarab, în 2008 canonizat ca sfânt cu prăznuire la 26 septembrie, şi despre Despina Miliţa, descendentă din familia ţarilor sârbi, a venit după lectura „Trecutelor vieţi de doamne şi domniţe” de Constantin Gane.

Încoronaţi cu coroanele ţarilor sârbi

Ţarul Lazăr şi soţia sa Miliţa, strămoşii doamnei Despina de la Curtea din Srem, meşterii tipografi sârbi şi meşterii cioplitori în piatră gruzini şi armeni, călugării proveniţi din sudul Dunării, patriarhul invitat de la Constantinopol în Ţara Munteniei sunt personajele ce apar pe firul povestirii despre domnul român. Sârbi, greci, gruzini, armeni şi români uniţi în credinţă. Nu-mi imaginez o poveste tot atât de frumoasă la marginea noastră de ţară, cu o rusoaică soţie de domn moldovean, care să dovedească o atât de mare loialitate faţă de cei care au primit-o pe pământ românesc. Pentru biserica de la Curtea de Argeş, cunoscuta capodoperă de arhitectură, Despina închină toată zestrea ei – trei scrinuri mari cu giuvaiere, bijuterii de aur şi pietre scumpe.

Cartea trezeşte un real interes pentru viaţa religioasă a despoţilor sârbi, rememorată în „jurnalul” Platonidei. Nepoţii ţarului Lazăr, Ştefan şi Mara, nume de mucenici creştini, au lăsat urme adânci în inima ei din copilărie, devenind exemple care arată ce era să fie cu noi dacă împărtăşeam soarta creştinilor din sudul Dunării. Ştefan a fost mutilat de turci pentru a nu putea fi domn, prinţesa creştină Mara devenind o femeie din haremul sultanului, care l-a crescut ca pe copilul ei pe… Mahomed, cuceritorul din 1453 al Constantinopolului.

Prinţesa Elena Brancovici (Despina Miliţa), rămasă orfană, vine în 1504 cu bunica ei, despota Anghelina Brancovici, la fratele tatălui, părintele Maxim din Ţara Românească, care se călugărise la mănăstirea Bistriţa, lăsând tronul fratelui său Iovan. Părinţii Maxim şi Macarie de la Bistriţa sunt călugării cărturari care i-au luminat sufletul fetei cu tainele Sfintei Scripturi. Este chiar acel Macarie, adus de Radu cel Mare din Muntenegru, cel care la 1508 scotea la mănăstirea Dealu „Liturghierul”, prima carte tipărită pe teritoriu românesc (toate exemplarele fiind „luate” de ruşi, se păstrează acum la Moscova şi Peterburg).

Nifon îi spune lui Neagoe: „Văd bine că pentru tine m-a trimis Domnul în ţara asta. Tu vei fi într-o zi domnul creştin întru care a binevoit sufletul meu”. Autorul face ca Platonida să găsească „pe file îngălbenite” cuvintele lui Nifon către Neagoe: „Despre ceea ce este cu adevărat de preţ în viaţă”, „Despre păzirea dreptei credinţe”, „Despre tinereţea bineplăcută lui Dumnezeu”, „Despre milostivirea faţă de aproapele”, „Despre cum domneşte un împărat creştin”, „Să cinsteşti pe călugări şi pe preoţi ca pe casnicii lui Dumnezeu”. Este de fapt o implicare în polemică pe marginea „Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, considerată de C. Noica „întâia mare carte a culturii româneşti”.

Neam din neamul lor nu s-a lepădat de credinţă

Craioveştii, una din cele mai vechi dinastii din Ţara Muntenească, au ocrotit-o pe mama lui Neagoe, jupâneasa Neaga. Între aceşti oameni a crescut bastardul domnesc Neagoe, fiul domnului Basarab cel tânăr. Barbu Craioveanu mărturiseşte lui Neagoe despre o minune care l-a determinat să zidească măn. Bistriţa pe locul unei sihăstrii româneşti cu hramul Sf. mucenic Procopie. În timpul luptelor cu turcii a fost luat prizonier şi dus la Constantinopol. Ţi se cruţa viaţa dacă primeai să te lepezi de Hristos şi să te turceşti. Barbu s-a rugat fierbinte noaptea şi în zori s-a trezit în dangătul unui clopot, înaintea icoanei Sf. Procopie de la schitul românesc. Neagoe are ceva din smerenia firească a lui Barbu. În carte apare un „Cuvânt” rostit de domn în divan, înaintea dregătorilor şi a clerului, despre necesitatea de înnoire a „omului celui dinlăuntru”. Avea ceva din caracterul prinţului Mîşkin? Nefăţărnicia lui Neagoe, obişnuinţa lui de a se ruga cu faţa la pământ li s-a părut ciudată şi nelalocul ei multora dintre jupâni.

Neagoe a fost îngerul copilăriei Miliţei. El era la 1504 şi secretar al Patriarhului Nifon, ierarhul cu viaţă sfântă care stătea la Curtea de Arges. Postelnicul Neagoe şi despota Miliţa (dezmierdată româneşte cu numele Despina) alergau după sfat şi binecuvântare la patriarhul Nifon. Uneori stăteau amândoi la picioarele sfântului, care-i „sfătuia pentru curăţie” şi căsătorie pe cei doi îndrăgostiţi. Ei citeau pe dealuri „Vieţile Sfinţilor”. Modelul acesta oare să fie cu totul demodat? Uneori am impresia că da. Încearcă să te comporţi ca o femeie care a citit cu folos Patericul şi ai să vezi cum te vor privi semenii.

The following two tabs change content below.