OAMENI BUNI // Exploratorul care întoarce Moldova pe toate feţele

Adrian Musteaţă este unul dintre pionierii chirurgiei cosmetice din Republica Moldova, a aplicat pentru prima dată laserul în medicina moldovenească, este un chirurg consacrat, cu toate acestea, consideră că dacă ar fi ales altă meserie, ar fi fost mai bine.

De ce? Probabil că medicina pentru el este totuşi un domeniu îngust, cu toată vastitatea şi varietatea ei, de aceea, timpul său liber, loisirul, şi-l dedică explorării, întoarce Moldova pe toate feţele. Şi „pentru a fi mai util”, organizează o serie de acţiuni cu caracter civic, cultural şi educativ, precum Sărbătoarea Muzicii, tabere de sculptură, escaladări. Şi multe, multe altele, pe care dacă le-aş menţiona aici nu mi-ar ajunge nici spaţiu şi nici el n-ar fi bucuros. Şi asta pentru că este o persoană care nu vrea să iasă în evidenţă, nu vrea să epateze.

„De la microbiologie la biologia cosmică”

Pentru a-l „explora” pe Musteaţă, avem nevoie mai întâi de a şti unde îşi are obârşia. S-a născut la Şaptebani, Râşcani, pe 18 august 1959, într-o familie de medici, însă a copilărit mai mult la Mălăieşti, la bunici, „un sat cu oameni frumoşi şi locuri pitoreşti”, aici descoperă „simplitatea sătească, naturală”. Prin 1963–1964, în contextul campaniei lui Testemiţanu de promovare a medicilor moldoveni, se mută cu părinţii săi la Chişinău.

Fiind influenţat de părinţi, după multe şovăieli, decide să meargă la medicină: „Taică-meu mi-a spus că domeniul medicinei e atât de vast încât poţi găsi ceea ce cauţi: de la microbiologie la biologia cosmică”.

Se specializează în domeniul chirurgiei, face rezidentura la profesorul Gheorghe Ghidirim, „o şcoală foarte bună” pentru el. Apoi, la îndrumarea academicianului şi a părinţilor săi, merge în „prima linie”, la Spitalul Raional Dubăsari (1982–1983). Consideră că un chirurg, pentru a se realiza, are nevoie de experienţă: „În raion, eşti singur în faţa pacientului, nu beneficiezi de asistenţa catedrei”. Aici face pentru prima dată chirurgie reparatorie: „În chirurgia de urgenţă, este important să salvezi pacientul, eu însă nu mă limitam la asta, deşi partea estetică e secundară, acordam atenţie şi acestui aspect”.

Ieşirea din lagăr

Ulterior, se transferă la Spitalul nr. 2 din Chişinău. În cadrul acestui spital se deschide o secţie de chirurgie cosmetică şi, după o specializare la Moscova, în condiţiile unei penurii de literatură, începe să cerceteze singur domeniul. Avea libertatea de a realiza orice iniţiativă, „asta a contat foarte mult în formarea mea”.

În 1989, foloseşte, pentru prima dată în medicina moldovenească, laserul: „Am cumpărat un laser militar de la Lvov. În urma aplicării acestuia în domeniul medicinei, am publicat nişte studii la Moscova. Tot atunci, în cadrul unei conferinţe, am făcut cunoştinţă cu nişte medici francezi. Aceştia m-au invitat la un congres în Franţa, de altfel, prima mea vizită în Hexagon, reprezentam URSS, gazdelor nu le venea a crede că sunt din Moldova, după „războiul rece”, vizitele în străinătate erau tare caraghioase”.

Neverlandul din Crângul Privighetorilor

Manifestările pe care le organizează nu sunt ample şi nici pretenţioase, sunt destinate mai mult să satisfacă o predilecție personală. Ele sunt găzduite de casa sa de vacanţă construită pentru a cultiva la copiii săi gustul pentru simplitatea rurală, un fel de Neverland. „Iniţial, am conceput această locuinţă pentru a repeta copilăria mea pentru copiii mei, însă ulterior, deoarece acolo este mai mult spaţiu, am adus piatră de la Cosăuţi, apoi de la Duruitoarea, şi am organizat tabere de sculptură, climbing.”

Casa de vacanţă a chirurgului Musteaţă găzduieşte din 1998 Sărbătoarea Muzicii. „Pour l’amour de l’art”, aici se adună muzicieni care cântă pentru amatorii de frumos. Încearcă să confere acestei sărbători un caracter naţional în cadrul căreia ar renaşte nişte obiceiuri frumoase pierdute în negura vremii: „La români, ziua solstiţiului de vară a fost o sărbătoare, Crăciunul era sărbătoarea cea mai importantă în timpul iernii, iar solstiţiul de vară – cea mai importantă sărbătoare a verii”.

Megaliţii de la Cobani

Este foarte pasionat de călătoria cognitivă. Primul voiaj l-a întreprins la 8-9 ani, „am mers cu bicicleta de la Mălăieşti până la Prut, acum vreau să repet această călătorie”. În opinia sa, cu cât îţi cunoşti mai profund locurile, oamenii, cu atât te cunoşti mai bine pe tine, „e un fel de autoanaliză”.

Pune un preţ deosebit pe locurile frumoase din Republica Moldova şi crede că acestea s-ar păstra mai bine dacă ar rămâne necunoscute marelui public. În plus, după căutări îndelungate, încearcă să-şi explice originea lor. Investigaţiile sale sunt strict personale, neexhaustive. „Suta de movile de la Cobani, Glodeni, e un loc a cărui provenienţă nu se ştie… În opinia mea, aceste movile au aceeaşi origine ca megaliţii de la Carnac. Potrivit unei ipoteze, instalatorii megaliţilor marcau cu pietre zonele în care localizau râuri subterane sau o energie telurică deosebită, în cazul în care nu aveau pietre, făceau movile…. Şi la Cobani sunt lucruri inexplicabile, cresc nişte plante improprii pentru zona respectivă, există un râu subteran, în fine, e o zonă deosebită”, opinează exploratorul.

Scene, portrete, locuri

Nu căută plăcere în recunoaşterea lucrărilor sale, fotografiază pur şi simplu pentru a împărtăşi altora viziunile sale. A pornit de la locurile istorice, ulterior a fost atras de peisajul rural, portrete, scene simple de la ţară. Are un vis pe care, câte puţin, îl transformă în realitate – să viziteze şi să fotografieze toate satele din Republica Moldova.

Vara, primăvara, iarna, străbate Moldova pentru a descoperi noi locuri interesante. În satele în care a fotografiat a organizat expoziţii de fotografie. „Îmi este interesant să arăt oamenilor frumuseţea locurilor în care trăiesc, să renasc la ei plăcerea şi entuziasmul”.

Top 10 destinaţii turistice după Adrian Musteaţă

Când i-am cerut lui Adrian Musteaţă să sugereze cititorilor noştri cele mai interesante destinaţii turistice, acesta mai întâi şi-a exprimat îngrijorarea că odată ce locurile frumoase devin o atracţie pentru marele public, ele se cufundă în mizerie. Aşa că, pentru a fi păstrate, mai bine ar rămâne necunoscute. Însă, pentru cititorii JURNALULUI, a făcut o excepţie:

  1. Suta de movile (satul Cobani, raionul Glodeni)
  2. Farfuria Turcului (între satele Rudi (Soroca) şi Arioneşti Donduşeni))
  3. Satul Socola (comuna Vadul-Raşcov, raionul Şoldăneşti)
  4. Movila Măgura (între raioanele Ungheni, Făleşti şi Sângerei)
  5. Satul Văratec (raionul Râşcani)
  6. Grota de la Brânzeni (raionul Edineţ)
  7. Grota de la Buteşti (raionul Glodeni)
  8. Pădurea Domnească (raionul Glodeni)
  9. Satul Marcăuţi (raionul Dubăsari)
  10. Nistrul Orb (satul Olăneşti, Ştefan-Vodă)