Oameni buni 2013

alexandru rusu„Toţi îmi spun revoluţionarul!

Pentru Alexandru Rusu, bibliotecar în Izbişte, Criuleni, anul 2013 a fost unul rodnic, plin de realizări. A reuşit să atragă investiţii de circa 80 de mii de lei pentru biblioteca din sat şi să transforme instituţia într-un centru modern atractiv pentru tineri. La Târgul Inovaţiilor de Bibliotecă, la care au participat peste 70 de biblioteci, dintre cele trei premii acordate, două i-au revenit lui Alexandru, care a fost recunoscut cel mai activ bibliotecar al anului şi a fost menţionat pentru unul din proiectele implementate: „utilizatorii bibliotecii – fotoreporterii satului”.

După apariţia articolului „Bibliotecarul revoluţionar”, în JURNAL, Alexandru a fost sunat de scriitorul Iulian Filip şi de reprezentanţii Centrului Român de Politici Europene, care i-au propus câte o donaţie de carte ce urmează să ajungă la bibliotecă după anul nou.

„Anul 2013 a fost cel mai rodnic de când lucrez în satul de baştină. De când a apărut articolul, toţi au început să-mi zică ‘revoluţionarul’. Şi eu mă simt chiar revoluţionar. Cel puţin, mă strădui să fiu la înălţimea aprecierii”, ne spune tânărul.

„Vreau să le urez cititorilor JURNALULUI să nu uite de carte. Să aveţi un an bogat în lecturi. Chiar dacă aveţi computer, smartphone ori iPod, nu uitaţi, cartea este şi rămâne una dintre cele mai importante surse de informare. La mulţi ani!”.

bragarencu„Îi iubesc foarte mult pe basarabeni!”

Eugenia Bragarencu, Vălenii de Munte, judeţul Prahova, România, 100 de ani: „Datorită JURNALULUI, m-a cunoscut toată Basarabia şi toată România. Mi-a telefonat şi m-a felicitat toată comunitatea de basarabeni din România, persoane pe care nici nu le cunosc. M-am bucurat pentru asta nespus de mult. Îi mulţumesc JURNALULUI că m-a popularizat astfel încât toată lumea mă respectă.

În urma textului apărut în JURNAL, consătenii mei de la Parcova, în frunte cu primarul Marcel Snegur, de ziua mea de naştere, mi-au făcut o vizită. Îmbrăcaţi în haine naţionale, mi-au cântat cântece frumoase. Am plâns foarte mult de emoţii, m-am bucurat cât de mult mă iubeşte lumea.

Îi iubesc foarte mult pe basarabeni! Îi iubesc pe toţi şi le urez sănătate, mulţi ani şi fericire, belşug şi toţi ce îşi doresc ei. Sunt oameni deosebiţi, cu talent mare, foarte mult mi-au plăcut toţi absolut. Mă rog lui Dumnezeu să fiu sănătoasă şi să ajung la Parcova, Edineţ. Tare îmi doresc acest lucru. La mulţi ani!”.

Constantin Drahemberg, istoricProfesorul jovial

Constantin Drachenberg: „Îi mulţumesc foarte mult JURNALULUI că şi-a adus aminte de mine. În urma apariţiei textului, mi-au telefonat colegii, studenţii, prietenii şi rudele, inclusiv de la Bucureşti, şi m-au felicitat. Consider că JURNAL de Chişinău rămâne printre cele mai bune ziare din Republica Moldova.

Urez echipei JURNALULUI să aibă cât mai multe texte inspirate în 2014 şi, evident, câţi mai mulţi cititori”.

Constantin Drachenberg este unul dintre cei mai îndrăgiţi profesori ai Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat.

Profesorul Drachenberg a reuşit să cucerească, prin demersul său didactic, generaţii întregi de studenţi.

1456523_511809482251076_1718752499_nNumărul pâinilor împărţite duminica s-a dublat

Maxim Magulceac, Chişinău: „După articolul ‘Pâinea de duminică’, publicat în JURNAL, acţiunea ‘O zi cu pâine’ a luat amploare. Oamenii au început să ne contacteze, vin mai mulţi voluntari să împartă pâine celor care au nevoie de ea. Vin cu pâinile cumpărate de ei. Ne-au auzit mai mulţi şi aceasta datorită articolului şi reportajului de la Jurnal TV. Oamenii au devenit mai buni şi mai sensibili. Am vrut să dispară indiferenţa. Reuşim cu paşi mici să facem ceva mare”. Maxim Magulceac şi Radu Palancean spun că 2013 va fi un an memorabil, pentru că au lansat proiectul „O zi cu pâine”.

„Anul 2014 sperăm să fie unul mai bun, un an în care vom putea face mai multe acţiuni, vom atrage mai multă lume”, susţin tinerii chişinăueni.

Maxim Magulceac le-a dorit cititorilor JURNALULUI sănătate, prosperitate, prieteni dragi alături, atenţie, respect din partea familiei şi pâine pe masă.

xenia-siminciuc.f.nadea-roscovanu-199x300„Să avem grijă de cei mai trişti ca noi”

Xenia Siminciuc este tânăra care a reuşit să aibă o viaţă normală şi să se bucure de aprecierea semenilor, în pofida unei dizabilităţi de vedere. Vede doar a zecea parte din cât vede un om sănătos. Cu toate acestea, a reuşit să călătorească în mai multe ţări europene, a absolvit trei facultăţi şi s-a impus ca bun apărător al drepturilor celor cu dizabilităţi.

„Anul 2013 a fost unul important pentru mine. Este anul în care am realizat o serie de proiecte importante de susţinere a tinerilor cu dizabilităţi. Alături de Geta Burlacu şi alţi interpreţi, am susţinut un concert de caritate în luna mai pentru a ajuta 19 micuţi de la „Small Group Homes”, o instituție de tip familial pentru copii orfani. E anul în care am decis să acord o atenţie mai importantă muzicii şi mi-am propus să deschid o fundaţie de caritate. Sper să duc acest lucru la bun sfârşit în 2014. Vreau să le doresc tuturor cititorilor JURNALULUI, anul care vine, Anul Calului, să le aducă bunăstare. Să fie mai puţin grăbiţi, pentru a putea fi mai receptivi le nevoile şi grijile oamenilor din preajmă. Să aveţi parte de un an rodnic, plin de realizări! La mulţi ani!”.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău