„O sursă de troli în Finlanda este Ambasada Federaţiei Ruse la Helsinki”

Interviu cu Jessikka Aro, jurnalistă de investigaţii la publicaţia finlandeză „Yle”

jessi_naama

Jessikka Aro investighează fenomenul trolilor proruşi, războaiele informaţionale, propaganda rusească în reţelele de socializare şi presa online, precum şi impactul acestora asupra publicului. În urma publicării materialelor sale, a devenit ţinta unei campanii internaţionale de discreditare orchestrată atât din Rusia, cât şi din Finlanda. Vă propunem un interviu realizat cu această jurnalistă, în care ne-a dezvăluit structura mecanismului ce fabrică troli şi tacticile folosite de postacii proruşi pe reţelele de socializare.

– Dragă Jessikka, ai putea să defineşti succint termenul „trol”?

Voi vorbi despre trolii proruşi. Aceştia sunt recrutaţi online dintre bloggeri sau, pur şi simplu, dintre cei care au profiluri pe reţelele de socializare Facebook, Twitter, Vkontakte, Odnoklassniki etc. Toţi aceştia au misiunea să promoveze, contra bani sau din alte raţiuni, agenda politică a Federaţiei Ruse. Ei o fac, de obicei, anonim şi foarte agresiv.

– Ce ştii despre intenţia Rusiei de a deschide cât mai multe instituţii mass-media, inclusiv site-uri de ştiri, în străinătate în timpul războiului din estul Ucrainei şi la încheierea acestuia?

Aş vrea să vorbesc despre acest aspect, însă investigaţiile mele vizează doar trolling-ul. Cu toate acestea, nu voi ezita să subliniez că, DA, Rusia depune în prezent eforturi considerabile şi investeşte bani enormi pentru a construi o reţea de propagandă în întreaga lume. Şi face acest lucru nu de acum, ci de foarte mult timp. Trebuie să subliniez că această activitate s-a intensificat în timpul Războiului din Ucraina şi după acesta.

– Şi în R. Moldova, în decursul conflictului din Ucraina, instituţiile mediatice ruseşti şi-au intensificat activitatea. De exemplu, după reformatarea de acum un an a Radio Golos Rossii, devenit Grup multimedia Sputnik, acesta şi-a înteţit expansiunea şi la noi. Propaganda Sputnikului a devenit şi mai agresivă. Ştii ceva despre acest proiect?

Ştiu că există foarte multe site-uri de ştiri false (fake news sites) deschise în ultimii ani. Acestea operează atât în rusă, cât şi în engleză. Trolii difuzează de asemenea link-uri cu articole elaborate de către site-urile de ştiri false, cunoscute drept „fabrici de troli / trolls factory”. Trebuie să vă spun că Sputnik publică „ştiri” şi în limba finlandeză.

jessi_yleis 2

– Cum apreciezi fenomenul trolilor în Finlanda în timpul Războiului din Ucraina şi în acest moment?

Fenomenul respectiv a apărut înainte de războiul din estul Ucrainei, însă în timpul acestui conflict, precum şi în decursul ocupaţiei ruseşti a devenit mult mai amplu. Au apărut o mulţime de conturi de troli pe diferite platforme media, care au început să preia şi să publice foarte agresiv materiale ruseşti şi proruseşti. Pe moment, acest mecanism enorm continuă să funcţioneze în ritm intens, vizând deopotrivă proiectele ruseşti în Siria, precum şi refugiaţii.

– Pentru noi, cei din R. Moldova, este uşor să înţelegem de ce cea mai mare parte dintre noi sunt victime ale trolilor. Ai putea să-mi explici de ce finlandezii sunt vulnerabili în faţa acestui fenomen?

Există şi în Finlanda mulţi oameni care susţin Rusia. Aceştia sunt de obicei foşti comunişti… (râde) doar comunişti, care au susţinut URSS şi ideologia comunistă. Avem şi noi o anumită istorie în spate şi, evident, unii oameni sunt impregnaţi de propaganda sovietică, iar, mai nou, de către troli. Discutând despre comportamentul Moscovei, aceştia (trolii) încearcă să orienteze discuţia spre politica Washingtonului. De exemplu, atunci când începe să se vorbească despre Rusia, ei îţi spun: „OK, dar ce zici de America? Uite ce fac SUA!”. Această tactică se numeşte whataboutism. [Whataboutism (din engleză: What about: Ce zici de?) este o tactică retorică prin care se încearcă discreditarea poziţiei oponentului prin susţinerea eşecului acestuia în a acţiona în concordanţă cu o anumită regulă, fără a combate direct argumentul iniţial. Termenul whataboutism a fost inventat în timpul Războiului Rece de către comentatorii occidentali. Jurnalistul Edward Lucas de la The Economist a definit această tactică drept o cale a idioţilor utili ai Kremlinului de a asocia orice crimă sovietică cu alta reală sau imaginară a Occidentului.] Atestăm această tactică în secţiunea destinată comentariilor pe Facebook, Twitter, Odnoklassniki etc. Repet, este o tactică de a orienta discuţia spre SUA, în loc de problemele Rusiei.

– În Finlanda, trolling-ul este un job ca oricare altul? Ori cei care se angajează în acest lucru o fac pentru a se răzbuna sau din alte raţiuni?

Există mai multe surse ale trolling-ului. O parte importantă din troli provin din interiorul Rusiei, de exemplu, de la Fabrica de Troli din Sankt Petersburg (Sankt-Petersburg troll factory). Unii finlandezi vizitează site-urile controlate de postaci recrutaţi de această fabrică de troli. De exemplu, unii finlandezi au conturi pe Вконтакте, eсhivalentul rusesc al Facebook-ului, unii dintre ei accesează bloguri şi outleturi mass-media internaţionale, secţiuni destinate comentariilor în care operează postacii de troli. Trebuie să-ţi spun că Twitter-ul şi Facebook-ul, la fel ca reţelele de socializare ruseşti Odnoklassniki şi Вконтакте, sunt doldora de conturi de troli, ai căror postaci sunt plătiţi.

O altă sursă de troli sunt faimoşii propagandişti ca Johan Backman, care beneficiază de suport financiar din Rusia şi face aici război informaţional. Acesta este un activist al ong-ului internaţional „Мир без нацизма / O lume fără nazism”. Ai auzit despre Международное Правозащитное Движение «Мир без нацизма»?

Continuă, te rog…

Această organizaţie este un pretins ong rusesc, de fapt, o organizaţie propagandistică, ce funcţionează la nivel internaţional. Backman reprezintă această organizaţie în Finlanda, este de fapt un postac de troli. Este greu să vorbim despre remunerarea sa din partea Rusiei, însă el îşi face foarte profesionist meseria. O altă fabrică de troli funcţionează în Ucraina. Actualmente, această fabrică s-a constituit într-un holding de presă localizat la Doneţk. Responsabil de acest proiect este pretinsul jurnalist finlandez, Janus Putkonen. Evident că acesta este protejat şi finanţat de Rusia. Aş continua cu o serie de oameni care îi urmează pe cei menţionaţi mai sus şi o seamă de persoane care postează troli pentru că vor pur şi simplu să facă acest lucru, chiar gratuit.

O altă sursă de troli în Finlanda este Ambasada Federaţiei Ruse la Helsinki, fapt despre care am scris în articolele mele. Angajaţii săi acţionează pe reţelele de socializare Facebook şi Twitter. Ei difuzează troli, deoarece colportează ştiri şi mesaje false. În timpul războiului din Ucraina şi chiar după acest conflict, ei au publicat imagini cu cadavre pe Tweeter. Prin urmare, există diferite tipuri de surse de troli ruseşti în Finlanda, multe cazuri în ce priveşte finanţarea lor sunt dubioase.

 

– Ştii cumva cine reprezintă pretinsul ong Мир без нацизма în R. Moldova?

Potrivit site-ului acestei organizaţii, fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, este membru al administraţiei acestei structuri, iar Marin Chiriac este director al biroului din Strasbourg. Din lista de comisari delegaţi mai face parte şi Inna Şupak.

– În R. Moldova, concomitent cu fabrica de troli ruseşti, operează alte fabrici de troli pentru magnaţii media, care au interese în viaţa politică, aşa-zişii oligarhi interesaţi în menţinerea sistemului corupt. Ce ai putea să ne sugerezi pentru a combate acest fenomen?

În opinia mea, soluţia pentru toate tipurile de fabrici de troli este jurnalismul de investigaţie şi cel critic. De asemenea, este important să elucidăm activităţile şi structurile ce fabrică diferite tipuri de troli şi sisteme corupte. Şi, ceea ce puteţi face destul de bine, să practicaţi un jurnalism independent.

Interviu realizat de Ilie Gulca