O școală poate prospera și fără bani de la părinți

_DSC8978Fapt demonstrat: au reuşit să transforme liceul în care lucrează într-o instituţie de învăţământ modernă fără a apela la ajutorul părinţilor

În timp ce mulţi directori de şcoli se arată deranjaţi de trecerea la noua formulă de finanţare, iar directorii multor licee din Chişinău nu-şi pot imagina activitatea fără a extorca bani grei din buzunarele părinţilor, Liceul Teoretic „Andrei Straistă” din Anenii Noi demonstrează că o școală poate prospera și pe cont propriu. Liceul este una din primele instituţii care, încă în 2001, a trecut la autogestiune.

Rezultatele gestionării cu mult spirit gospodăresc a instituţiei sunt la vedere. Fiecare profesor din școală are un laptop pe care îl folosește la lecții, iar clasele sunt dotate cu videoproiectoare şi table interactive. Interesant este că toate aceste dotări s-au făcut doar pe banii școlii fără nicio contribuţie financiară din partea părinţilor.

La intrarea în liceu ne întâmpină paza. Nu departe pe perete vedem o cutie neagră în care elevii sunt invitaţi să reclame cazurile de abuz. Nu vedem uşi din lemn masiv, nici geamuri termopane, e curat şi cald. Draperiile în culori calde şi mulţimea de flori de pe coridoare dau surplus de eleganţă instituţiei. Aici, învaţă circa 300 de elevi din toate localitățile raionului. Directorul şcolii, Eugen Margine, ne invită în biroul său, care, ca şi celelalte săli de clasă, este dotat cu mobilier nou. „Draperiile nu sunt noi, dar le-am scurtat un pic, florile de pe pervaz au fost mutate în holul instituţiei. Astfel, pătrunde mai multă lumină în sălile de clasă şi facem economie de o oră de lumină”. În discuţia cu el de multe ori auzim cuvintele „economie” şi „cheltuieli rezonabile”, spirit fără de care nu poate fi conceput astăzi managementul bun în domeniul educaţional.

„Noua formulă de finanţare ne învaţă să fim gospodari”

Liceul a trecut la autogestiune la iniţiativa fostului director, Andrei Straistă, numele căruia îl poartă astăzi instituţia. „Domnul Straistă dorea ceva neobişnuit care să-i ofere independenţă financiară şi ca să ne putem realiza planul didactic. Fără bani însă, nimic nu e posibil. Datorită insistenţei echipei manageriale de atunci, consiliul raional a decis să ne acorde autonomie financiară. Toate chestiile acestea au fost făcute cu spirite încinse, chiar bătându-se cu pumnul în masă.

În 2013, când s-a trecut la noua formulă de finanţare per elev, bugetul nostru a fost cam acelaşi faţă de anii precedenţi. Pentru noi n-au fost mari schimbări. Noua formulă de finanţare ne învaţă să fim gospodari, să gestionăm bugetul axându-ne pe obiectivele prioritare şi necesităţile legate de procesul didactic. Acest lucru n-ar trebui să îngrijoreze managerii de şcoli, în special, unde instituţia este mare”, spune Margine

Lecţia este însuşită mai bine

Liceul din Anenii Noi, în urma trecerii la noua formulă de finanţare per elev, are un buget de circa 4 mil. de lei, dintre care un milion îl constituie banii rezervaţi pentru rezolvarea problemelor instituţiei. Resursele bugetare permit achitarea salariilor profesorilor, întreținerea blocului de studiu și a căminului pentru elevi. Totodată, ajung bani de suplimente la salariu pentru profesori și organizarea excursiilor pentru elevi. Din economii au fost procurate şi laptopuri pentru fiecare profesor.

Profesorii spun că aceste calculatoare le fac munca mult mai uşoară şi mai agreabilă. Copiii, la rândul lor, spun că, de când profesorii vin la lecții cu laptopuri, reuşesc să înţeleagă mult mai bine materia decât ar fi făcut-o doar răsfoind paginile unui manual. „Ne ajută foarte mult. Predau lecţia de istorie prin intermediul programei powerpoint. Avem acces la hărţi online, imagini din timpul războaielor, imagini ale personalităţilor. Copiii memorizează mai bine atunci când vizualizează o imagine. E un progres. Avem şi cadre mai în vârstă, care se confruntau iniţial cu dificultăţi la afişarea materialelor, dar au deprins să facă acest lucru. Trebuie să fim în rând cu tânăra generaţie, cu necesităţile lor. Noi suntem cei care trebuie să-i călăuzim pe tineri şi prin lumea informaţiei ca ei să distingă site-urile şi informaţia de calitate de pe internet de ceea ce reprezintă un fals”, ne-a spus Olga Dogaru, profesoară de istorie.

Strâng bani doar pentru reparaţia claselor

În timp ce profesorii sunt foarte încântaţi că îşi pot desfăşura activitatea la catedră mult mai eficient, elevii sunt încântaţi de faptul că tehnica îi ajută să asimileze mai bine lecţia. Corina Ivanţov a venit aici după absolvirea gimnaziului din Cobusca Nouă. „Înţelegem mai bine lecţia dacă vedem prin imagini ceea ce ni se predă. La gimnaziu, lecţia ni se preda în mod tradiţional. Acum e mult mai bine şi mai uşor”, spune eleva.

Un alt elev, Ion Beţco, redactorul tehnic al ziarului şcolii, spune că a primit recent patru computere noi mult mai performante. „E uşor să lucrezi când ai cu ce. Consider că putem concura cu elevii din capitală, chiar dacă acolo sunt mai mulţi elevi şi, probabil, și investiţiile, odată cu trecerea la noua formulă de finanţare, sunt mai mari. E bine să existe mai puţine instituţii de învăţământ cu mai mulţi elevi, astfel sunt făcute economii şi există condiţii mai bune”, conchide tânărul.

Directorul Eugen Margine susține că procesul de modernizare a școlii va continua. Pe moment, administrația instituției tinde să atragă un proiect de circa 1,5 mil. de lei pentru schimbarea geamurilor şi a uşilor instituţiei. Părinţii elevilor achită doar pentru hrana elevilor şi câte 35 de lei pentru reparaţia claselor.