O gafă a diplomaţiei SUA: Proteste în România şi R. Moldova

pettit

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 colectează cărți în Piața Universității din București sub sloganul „Donează o carte pentru copiii/tinerii Basarabiei! Și ei sunt România”

Din punct de vedere istoric, moldovenii sunt români şi aspiraţia lor este să se reunească cu România. Din punctul de vedere românesc, reunificarea este firească şi iminentă, chiar dacă înfăptuirea ei cere o anumită răbdare. Există totuşi îngrijorarea că, în cazul în care nu se va reuni cu România, Moldova va fi ocupată de Rusia ca şi Crimeea.

Nicholas Dima

Nu există subiect internaţional mai sensibil pentru România decât problema Basarabiei, partea orientală a fostului Principat al Moldovei, şi destinul celor patru milioane de români care locuiesc aici. Provincia a fost mai întâi anexată de Rusia Ţaristă în 1812, reunită cu România în 1918, invadată de trupele sovietice în urma Pactului Ribbentrop-Molotov în 1940, recucerită de România în 1941 şi reanexată de URSS în 1944.

Pe acest teritoriu, Moscova a organizat RSS Moldovenească, care a devenit independentă după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Contextul internaţional al epocii, acordul sovieto-american semnat la Malta şi lipsa de viziune a guvernanţilor români de după 1989 au lăsat R. Moldova în debara.

În timp ce România a aderat la UE şi NATO, devenind un aliat loial al Statelor Unite, Moldova a rămas sub controlul rusesc. Cu toate acestea, orice specialist ştie că moldovenii sunt români şi aspiraţia lor este reunirea cu România. Din punct de vedere românesc, reunificarea este firească şi iminentă, deşi înfăptuirea sa cere multă răbdare. În acest context, declaraţia recentă a ambasadorului SUA la Chişinău a provocat îngrijorare şi indignare la aproape orice nivel atât în R. Moldova, cât şi în România.

Un punct de vedere sovietic

La 26 august curent, în ajunul zilei „independenţei” R. Moldova, ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, a acordat un interviu televizat, în cadrul căruia a declarat că moldovenii sunt o naţiune distinctă, cu propria lor istorie, au ţara lor independentă. El a mai declarat că R. Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi, în consecinţă, nu este bine pentru popor să se gândească la unirea cu România, deoarece „unirea nu este o soluţie practică”. Declarând aceasta, ambasadorul Pettit nu a făcut altceva decât să scoată de la naftalină fostul punct de vedere sovietic. Declaraţiile sale au provocat semne de întrebare privind politica Americii şi au tulburat încrederea celor mai înalte instituţii din Moldova şi România.

Susţinând un discurs la Academia de Ştiinţe a Moldovei la 31 august, preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a reacţionat: „Sunt de origine română, aşa cum au fost părinţii, bunicii mei şi toţi cei care trăiesc pe acest pământ. Suntem etnici români, chiar dacă ne numim moldoveni. Acest adevăr ar trebui să fie acceptat odată şi pentru totdeauna”, a conchis el. În acelaşi timp, Uniunea Scriitorilor din Moldova a emis un comunicat în care a subliniat obligaţia sa morală să ia atitudine şi să denunţe ambasadorul Statelor Unite „pentru distorsionarea adevărului şi pentru ofensarea „sărbătorii sărbătorilor” a identităţii naţionale româneşti – unitatea de limbă, istorie şi cultură”.

„Este posibil ca America să nu ştie adevărul despre Basarabia?”

Reacţii similare au fost înregistrate efectiv la orice nivel social în R. Moldova şi România, au fost publicate în presă şi răspândite de către mass-media. Câteva titluri din presă: „Opriţi abuzul împotriva idealurilor naţionale!”, „Apără-ne, Doamne, de prieteni!” ş.a. Unele articole pun întrebări clare şi pertinente: Este posibil ca America să nu ştie adevărul despre Basarabia? Este posibil ca să nu ştie despre locuitorii acestei provincii, în general, români, arestaţi, omorâţi şi deportaţi în Siberia? Este posibil ca Departamentul de Stat să nu ştie despre Pactul Ribbentrop-Molotov? Ribbentrop a fost spânzurat după Procesul de la Nurnberg, însă pactul său mârşav a rămas. Oare ambasadorul SUA la Chişinău vrea să perpetueze consecinţele acestui pact şi să îi înstrăineze pe români? Este oare aceasta poziţia oficială a Departamentului de Stat?

Vacarmul diplomatic a tulburat de asemenea Senatul României, care a trimis Washingtonului o scrisoare de protest în care a solicitat explicaţii şi a subliniat: „Senatul român respinge fără echivoc declaraţiile ambasadorului SUA la Chişinău indiferent de faptul dacă acestea reprezintă opinia sa personală sau poziţia oficială a Guvernului American”.

Clarificarea a venit imediat din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care nu a fost foarte agreabilă pentru români: „Statele Unite sprijină de multă vreme suveranitatea R. Moldova şi integritatea să teritorială. SUA salută România pentru leadership-ul de care a dat dovadă continuu şi pentru abordarea colaborativă în sprijinul dezvoltării democratice a R. Moldova, al eforturilor sale de reformă şi al continuării procesului de integrare a să în UE, în conformitate cu aspiraţiile populaţiei din Moldova”.

„SUA ar putea chiar să vândă România Rusiei”

Mai multe ziare din România şi R. Moldova au reacţionat cu diverse comentarii, începând să pună la îndoială angajamentul SUA faţă de România. Unii editorialişti au sugerat că, în marea schemă a evenimentelor internaţionale, SUA ar putea chiar să vândă România Rusiei pentru stabilitatea în Europa. O analiză pertinentă în acest sens a fost semnată de Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Acesta a menţionat că Departamentul de Stat este sub influenţa unor specialişti care mai îmbrăţişează fostul punct de vedere al Uniunii Sovietice, fapt care, în opinia sa, păgubeşte diplomaţia americană. Analistul a subliniat că dacă declaraţia ambasadorului Pettit reprezintă viziunile oficiale ale Departamentului de Stat, „atunci am putea să observăm uriaşa diferenţă dintre poziţia marelui preşedinte american, Ronald Reagan, şi a administraţiei preşedintelui Obama”.

Între timp, la Chişinău cineva a zgâriat cu un cui pe maşina ambasadorului: „Basarabia este România”. Şi la Bucureşti, în cadrul unei manifestaţii publice în Piaţa Universităţii, tinerii au colectat mii de cărţi despre Moldova pentru a le trimite ambasadorului Pettit ca să se edifice asupra acestei teme.

Cu toate acestea, scandalul a avut un rezultat pozitiv. Ambasadorul James Pettit a avut o întâlnire cu Mihai Ghimpu, preşedinte al Partidului Liberal şi candidat la alegerile prezidenţiale din octombrie. Potrivit cotidianul.ro din 5 septembrie, Ghimpu i-a explicat ambasadorului în termeni foarte clari că moldovenii sunt români şi că aspiraţia celor mai mulţi dintre ei este reunirea cu România. El a declarat că a votat personal în 1991 pentru independenţa R. Moldova pentru că unirea nu a fost posibilă, însă oameni ca el consideră independenţa doar ca o treaptă spre unire. „Dacă nu ne vom reuni cu România, a adăugat Mihai Ghimpu, vom fi ocupaţi de Rusia ca şi Crimeea.” Ambasadorul a declarat că el nu a vrut să ofenseze aspiraţiile oamenilor. „Dacă moldovenii vor să se reunească cu România, el va respecta decizia şi idealul mişcării unioniste.”

SURSA: Selous Foundation for Public Policy Research (http://sfppr.org/)

Traducere şi adaptare de Ilie Gulca