O familie de solişti de la TNOB, a decis să se adreseze în instanţă

Cunoscutul tenor Nicolae Busuioc, artist al poporului, şi Olga Hristea-Stan au decis să acţioneze în judecată conducerea Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, după ce ambii soţi au fost demişi, concomitent şi fără un aviz prealabil. Artiştii au doi copii minori, dintre care unul e cu dizabilităţi. Deşi aveau salarii mici, a câte trei mii de lei, acum au rămas şi fără această sursă de existenţă. Nicolae Busuioc este oripilat şi de faptul că, după aproape trei decenii de muncă în acest teatru, au fost informaţi prin scrisori de către directorul Ion Grosu că teatrul nu mai are nevoie „de serviciile lor”.

Tenorul este cunoscut publicului de la Chişinău graţie rolurilor lui Alfredo Germont din opera „La Traviata” de G. Verdi, Don Jose din opera „Carmen” de G. Bizet, ducele de Mantua din „Rigoletto” de G. Verdi şi multe alte roluri importante jucate de-a lungul anilor atât pe scena de la Chişinău, cât şi pe alte mari scene europene. „Chiar de la bun început am avut norocul de a fi remarcat şi susţinut de regretata Maria Bieşu. Atunci o stagiune avea foarte multe spectacole. Dacă acum într-o lună se joacă 2-3 spectacole, până la numirea lui Grosu în funcţie jucam în 12 spectacole. Am jucat în peste 27 de roluri importante. Acum se prezintă foarte puţine spectacole, vreo şapte titluri într-o stagiune, majoritatea montate anterior”, regretă artistul.

Apreciaţi în România

Solista Olga Hristea-Stan a fost angajată în 2001. Până în 2009 a cântat în corul teatrului. Din 2010 este solistă. A jucat atât pe scena TNOB de la Chişinău, cât şi în România, Marea Britanie şi în alte ţări. A devenit cunoscută după ce a jucat în rolurile Principesa Turandot din opera „Turandot” de G. Puccini, Olga din „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, Abigaille din „Nabucco” de G. Verdi şi altele. În 2017, după prezentarea cu succes a unui spectacol în România, i s-a propus un contract avantajos de muncă şi un loc de trai pentru familie la Galaţi, dar au refuzat. Anterior şi lui Nicolae Busuioc i s-a propus un apartament cu două camere şi un contract de muncă la Teatrul de Operă din Timişoara, dar nici atunci nu au acceptat. Acum regretă. „Parcă nicăieri nu ne simţim atât de bine ca pe scena de la Chişinău. Aici aveam un public, aveam prieteni. Nu ne-am angajat la teatrul de operă ca să avem un loc de muncă doar, ci pentru că suntem cântăreţi. Baza a tot ce facem noi este teatrul”, afirmă solistul.

Arenda sălii, mai importantă ca artiştii

Pe lângă activitatea la teatru, artistul este profesor de canto la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar Olga Hristea-Stan mai cântă la o biserică. Activitatea artistei este îngreunată de faptul că mezina familiei s-a născut cu sindromul Down. Copilul are nevoie de îngrijiri speciale şi măcar o dată pe an, timp de o lună, trebuie să meargă la sanatoriu. În cadrul ultimei stagiuni a rugat, conform regulamentului, cu o lună înainte, conducerea teatrului să schimbe cu câteva zile data spectacolului „Cavalleria rusticana”, în care avea rolul principal, pe motiv că acesta coincidea cu aflarea la sanatoriu a copilului, dar a primit refuz. Rolul i-a fost dat altei persoane, iar spectacolul oricum a fost amânată, deoarece sala a fost dată în arendă.

Solista Olga Hristea-Stan

 

„Cine a cântat, vreo fantomă?”

Conducerea teatrului a semnat la 11 iunie ordinul privind încetarea contractelor anuale de muncă cu soţii Busuioc. Curierul le-a adus scrisoarea pe 21 iunie. „A doua zi, am mers la o întâlnire cu Grosu. Mi-a spus că am jucat în doar şase spectacole, de aceea am nimerit în lista celor care au fost demişi. Dar pot enumera mai mulţi tineri care au câte un spectacol, două, dar au rămas în teatru.” Despre Olga şi-a amintit că a fost cu copilul la sanatoriu şi i-a reproşat că „pleacă atunci când vrea la mare”. „Am precizat că nu la mare, ci la sanatoriu. Mi s-a spus că, în afară de trei roluri, nu am jucat nimic în ultimii ani. I-am sugerat să deschidă repertoriul să vadă cine a cântat. Vreo fantomă?”, se revoltă artista.

Soţii mai precizează că au avut o colaborare foarte prodigioasă cu regizoarea Eleonora Constantinov, demisă şi ea din teatru. În locul ei, Grosu l-a invitat pe regizorul italian, Andreea Battistini. „Constantinov e cea mai mare regizoare de operă. Lucra cu un salariu simbolic, de 3000 de lei. Ultimul spectacol, „Mireasa ţarului”, l-a montat inclusiv din banii ei. Nu credem că Battistini, care e prieten cu Grosu, lucrează pentru un asemenea salariu. E regizor dramatic. Dar ca să montezi un spectacol bun de operă, trebuie să cunoşti muzică. A montat opera „Macbeth”, dar îi vine greu. Constantinov a fost demisă pe nedrept”, conchide Nicolae Busuioc.

Legătura cu publicul, tot mai firavă

Artiştii afirmă că le venea greu să reziste cu salariile pe care le aveau, doar o oră la logoped pentru copil îi costă 150 de lei. Cu toate acestea, au fost şocaţi de faptul că ambii au rămas şomeri, în aceeaşi zi. Nu au poliţe de asigurare. Totodată, artistul mai are câţiva ani de muncă până să atingă vârsta de pensionare. „Am ales să mergem pe calea juridică. Au fost comise încălcări grave la demiterea noastră. Legea prevede că unde există un copil cu dizabilităţi, nu au niciun drept să-i lase pe ambii părinţi în stradă”, spune artistul.

Întrebaţi ce mesaj ar dori să adreseze autorităţilor, Nicolae Busuioc observă că nu doar în RM teatrul de operă nu aduce venit. Dar statul, dacă doreşte să păstreze acest bun cultural important, trebuie să-l subvenţioneze. „Până în 2014, mergeam frecvent în turnee. După un spectacol la Londra, în care l-am jucat pe Don Jose în „Carmen”, am primit o ilustrată pe care un spectator ne-a scris în engleză că „un spectacol ca cel prezentat de trupa Dvs., dacă ar fi fost un spectacol de fotbal, aţi fi remuneraţi cu milioane”. Păcat că pentru operă nu se dă tot atât”, a mai spus Nicolae Busuioc. Visează şi simte că este pregătit în calitate de tenor dramatic să mai joace în spectacole de operă ca „Aida”, „Dama de pică”, să-l joace pe Otello, în opera omonimă de G. Verdi.

Pe 30 iunie artiştii au avut o întâlnire şi cu actuala ministră a Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Liliana Nicolăescu-Onofrei. Ministra i-a ascultat şi le-a promis să examineze situaţia. După trei săptămâni de la acea întâlnire, nu au primit încă niciun răspuns.

Am încercat să luăm legătura cu directorul Teatrului National de Operă şi Balet, Ion Grosu, dar acesta nu răspunde la telefon.

Amintim că, recent, Grosu a demis mai mulţi solişti balerini, artişti ai poporului. Ulterior el a postat pe Facebook un ordin, pe care l-a semnat pe 11 iunie, de încetare a contractelor de muncă cu artiştii, menţionând în dreptul fiecăruia numărul mic de spectacole în care a jucat. Artiştii l-au acuzat că a enunţat pe alocuri date eronate şi că de situaţia catastrofală legată de montări vinovată se face conducerea teatrului.

The following two tabs change content below.