O carte despre războiul din Transnistria, premiată de USM // Cealaltă Basarabie

Pe 21 iunie, curent, a obţinut premiul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova, pentru cartea „Dobrenii”. Foto: Nadejda Roşcovanu

Scriitoarea Olga Căpăţână, una din puţinele femei în grad de ofiţer din R. Moldova, anul acesta a lansat câteva cărţi la Chişinău.

 Olga Căpăţână e una din puţinele femei militare care a cunoscut atât ororile războiului din Afganistan, cât şi pe cele din Transnistria. Stabilită acum 15 ani la Paris, Franţa, viaţa ei se divizează în două părţi – cea în care a dus o luptă, inclusiv cu arma în mâini, pentru a apăra independenţa şi integritatea R. Moldova, şi cea în care, asemenea francezilor, a învăţat să observe şi să trăiască micile bucurii ale vieţii. Recent, a lansat cartea „Dobrenii”, „Agent dublu” şi „Lilith” editate la Bucureşti, „Mireasa din Kabul” şi „Mintea satului cea de pe urmă” publicate la Editura ARC din Chişinău. În majoritatea lucrărilor sale readuce în atenţia publicului efectele pe care le pot avea dictatura şi războiul asupra destinelor omeneşti.

 Premiul oferit de Fondul Literar al USM a bucurat-o mult. „Este un premiu care semnifică o apreciere frumoasă dată acestei cărţi. „Dobrenii” îmi este foarte aproape, încă nu m-am detaşat complet de  personajele ei. În ea se regăseşte spiritul şi experienţa de viaţă a buneilor şi părinţilor mei. Descriu oameni marcaţi de cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi destine fripte de războiul de la Nistru. Niciodată nu voi uita camarazii mei de luptă, care au apărat cu multă dragoste şi curaj R. Moldova în 1992. Este o carte dedicată în primul rând acestor eroi”, a declarat pentru JURNAL de Chişinău, Olga Căpăţână.

Olga Căpăţână. Foto: Nadejda Roşcovanu

A creat Clubul C’ARTE

Cartea a fost lansată la Chişinău, dar şi la Paris, unde a adunat zeci de băştinaşi stabiliţi în această ţară. „La Paris ne întâlnim de regulă la Galerie Moldave a Paris, unde Lea Chirinciuc are grijă să completeze rafturile cu cărţi noi apărute la editurile din Chişinău, astfel suntem la curent cu întreg procesul literar de acasă. Cărţile se vând ca pâinea caldă la acelaşi preţ ca la Chişinău, sunt foarte accesibile. La rândul meu, când vin acasă, cumpăr cărţi pentru mine, pentru prieteni. În Franţa există un cult al cititului. Personal am creat Clubul C’ARTE, cu scopul de a susţine tinerii scriitori şi artişti din Basarabia pe care dorim, la solicitarea reprezentanţilor diasporei de aici, să-i invităm la întâlniri”, mai spune Olga Căpăţână.

Scriitoarea vine des la Chişinău, unde are mulţi prieteni, colegi de facultate, cititori. Este oraşul care o încarcă cu energie şi o ajută să continue să scrie. În „Dobrenii”, printre altele, face dezvăluiri legate de prezenţa şi rolul Armatei a 14-a în războiul din stânga Nistrului. Amintim că după ce a demisionat din Armata Sovietică, după destrămarea URSS, Olga Căpăţână a revenit acasă în noiembrie 1991 și tot atunci a mers la Tiraspol, pentru a apăra independența Republicii Moldova.

Mulţi ani n-a putut scrie despre Transnistria

Funcţia sa în cadrul Armatei a 14-a era formulată în felul următor: „ofiţer superior al grupului de colectare şi prelucrare a informaţiei al centrului de informaţii GRU (старший офицер группы сбора и обработки информации командно-разведывающего центра ГРУ – rus.). S-a infiltrat relativ uşor, pentru că îl cunoştea încă de la Kabul pe colonelul Ştefan Chiţac (cel care a fost plasat de Smirnov în fruntea gărzilor militare transnistrene). Intercepta transmisiuni radio, făcea traduceri. „Ne trimiteau prin împrejurimi să observăm ce se întâmplă prin satele moldoveneşti, să observăm care e starea de spirit a oamenilor, trebuia să făceam analize şi dări de seamă. Făceam traduceri şi pentru generalul Alexandr Lebed. Dar, în realitate, monitorizam şi transmiteam Ministerului Securităţii Naţionale de la Chişinău toată informaţia despre armament şi mişcările din Armata 14”, ne-a declarat Olga Căpăţână.

Mulţi ani n-a putut scrie despre Transnistria. „Aveam o ură atât de mare faţă de Armata 14. Bine că am păstrat toate înregistrările pe care le-am făcut pentru Ministerul Securităţii Naţionale. Abia după ce am venit în Franţa, le-am dezghiocat. În carte sunt multe detalii, cantitatea de armament, oferit separatiştilor de către Armata 14, este evident rolul Moscovei şi influenţa războiului asupra destinelor oamenilor”, ne-a mai spus autoarea.

Deşi la lansări au fost prezenţi mulţi combatanţi, mulţi oficiali, nu a avut nicio reacție din partea SIS sau a altor structuri de stat la cele relatate în carte. „Armata a 14-a, din păcate, stă bine-mersi acolo, în Transnistria, nu o clinteşte nicio guvernare. Așa, mai declară din când în când câte unul că ar fi bine ca ea să plece, dar nimeni, absolut nimeni din conducere nu a înaintat pretenţii faţă de Rusia şi o dezbatere serioasă pe această temă. Cu atât mai puţin acum, când avem socialişti în fruntea ţării”, a conchis Olga Căpăţână. La despărţire aceasta le-a urat abonaţilor JURNALULUI să citească cât mai mult, atât cei tineri, cât şi cei care au atins vârsta pensionară: „O carte bună este o nouă lume, un nou orizont”, a spus ea.

 

Olga Căpățână s-a născut în anul 1955 în satul Lencăuți, raionul Ocnița. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți. După ce a revenit de la război, a început să scrie proză, versuri, cărţi pentru copii. În anul 2004, a emigrat în Franța, unde locuiește până în prezent.

The following two tabs change content below.