O călătorie prin veacuri

ANIVERSARE // Exponate unicat la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală

La cea de-a 120 aniversare, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău prezintă publicului exponate de excepţie: harta machetă a R. Moldova în miniatură, precum şi scheletul integral al unuia din cele mai mari mamifere de pe teritoriul ţării, Dinoterium giganteum, exponat unicat în Europa. Publicul poate vizita de asemenea şi Grădina Botanică a muzeului, cea mai veche instituţie de acest gen din R. Moldova.
Fondat în 1889, iniţial este un muzeu de zemstvă cu specific agricol şi are scopuri pur practice, de a familiariza populaţia cu cele mai bune culturi şi cu cele mai noi unelte şi maşini agricole. Clădirea în stil pseudo-mauritan este construită în anii 1903-1905 de către arhitectul Vladimir Ţurcanu. Cu timpul, instituţia s-a extins şi deja la intersecţia secolelor XIX-XX devine cunoscută atât în Imperiul Rus, cât şi în multe ţări din Europa.
După unirea Basarabiei cu România (1918), Muzeul de zemstvă se înscrie în rândul celor mai mari muzee din ţară, fiind reorganizat în Muzeul Naţional din Chişinău. În această perioadă, conducerea muzeului iniţiază campanii de conservare a terenurilor care prezintă interes ştiinţific, sunt organizate astfel 24 de parcuri naţionale pe întreg teritoriul Basarabiei.
După 1940, fostul Muzeu Naţional este reorganizat, conform principiilor muzeografiei sovietice, în Muzeul Republican de Studiere a Ţinutului, devenind un instrument ideologic pentru „propagarea politicii partidului comunist”.
Elaborarea unei noi concepţii privind expoziţia permanentă a muzeului şi realizarea ei a coincis cu perioada transparenţei „perestroicii” gorbacioviste, destrămarea URSS şi obţinerea independenţei Republicii Moldova. Astfel, în secolul XXI, găsim o nouă formulă de prezentare a vestigiilor, o expoziţie permanentă cu genericul: „Natura, Omul, Cultura”, axată pe reflectarea relaţiilor dintre om şi natură.
Organizat pentru a demonstra, într-o expoziţie permanentă, creaţiile omului şi ale naturii din spaţiul pruto-nistrean, muzeul a creat colecţii ce puteau servi drept bază pentru studii istorico-naturale ale ţinutului şi a rămas fidel acestei cauze pe parcursul a 120 de ani de activitate. A adunat un patrimoniu care depăşeşte 150 de mii de piese, ce constituie colecţii petrografice, paleontologice, zoologice, botanice, arheologice, numismatice, etnografice, fotografice, de artă populară şi carte veche.
”Nu poţi să afirmi că eşti cetăţean al unei ţări, dacă nu cunoşti istoria acesteia, dacă nu-ţi ştii rădăcinile. Nu poţi spune că ai palpat pulsul istoriei, dacă nu ai vizitat măcar o dată în viaţă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău”, spune Mihai Ursu, directorul muzeului.
„Macheta” specificului naţional

Muzeul este organizat în 18 săli, fiecare dintre acestea prezintă o incursiune în istoria evoluţiei vieţii pe pământ, diversitatea naturii contemporane şi evoluţia culturii comunităţilor umane care au locuit în diferite perioade istorice pe teritoriul R. Moldova.
Amplasată în centrul sălii nr. 2, harta machetă a R. Moldova, elaborată de I. Belenchi şi E.Costiuc şi iniţiată în anul 1989, reflectă la scară mică amplasarea geografică a ecosistemelor naturale, gradul lor de valorificare de către om, specificul reliefului care a determinat atât locul aşezărilor umane, cât şi formarea specificului naţional.
„Relaţiile umane în Basarabia, precum şi caracterul naţional pot fi asemuite cu relieful din spaţiul pruto-nistrean. Datorită reliefului, în care predomină dealurile, suntem un popor paşnic şi blajin”, a specificat directorul muzeului.
Exponat unicat în Europa

Un exponat absolut senzaţional şi unicat atât în Republică, cât şi în Europa, singurul schelet integral al unei specii de Dinoterium giganteum, unul dintre cele mai mari mamifere care au existat, fiind înrudit cu elefantul de astăzi, care a trăit pe teritoriul Moldovei cu circa 7 mil. de ani în urmă, poate fi văzut în sala cu nr. 9 a muzeului. Tot aici sunt expuse şi alte mostre care demonstrează diversitatea florei şi faunei fosile din miocen, care au convieţuit cu acest proboscidian gigantic în spaţiul pruto-nistrean, găsit în regiunea satului Pripiceni-Răzeşi, Rezina.
Cea mai veche grădină botanică
Încă din anul 1925, muzeul face eforturi pentru a amenaja o Grădină Botanică proprie, care să prezinte la scară redusă flora spontană a ţinutului. În prezent, în colaborare cu „Fundaţia pentru Ocrotirea Păsărilor”, muzeul realizează un program pentru organizarea unui Vivarium cu expoziţii de păsări, a unui Terarium cu expoziţii de reptile şi a unui Acvarium, creând un important centru de educaţie ecologică. Primele reuşite s-au datorat unui colecţionar particular, amator de animale, păsări şi reptile, care s-a lăsat convins să aducă „mica” colecţie în grădină. Struţii, lebedele, zeci de specii de păsări şi reptile pot fi admirate şi astăzi la Grădina Botanică a muzeului, care aşteaptă cu drag toţi amatorii.
Anual, muzeul înregistrează circa 80 de mii de vizitatori, care sunt ghidaţi de cele 148 de cadre specializate: muzeografi, custozi, restauratori etc. Muzeul mai are patru filiale: la Ivancea, Ţâpova, Saharna, şi cea de-a patra destinaţie în fază de proiect – Muzeul Satului din Chişinău, care se preconizează a fi amenajat la Porţile Oraşului.
Anual, muzeului îi este alocat circa 1 milion de lei din partea Ministerului Culturii, bani ce acoperă achitarea serviciilor comunale şi a salariilor. Bugetul este completat şi de vânzarea biletelor, în valoare de 1 leu pentru copii şi 3 lei pentru maturi.
Recent, Muzeul a marcat 120 de ani de la fondare, evenimentul fiind celebrat de o manifestare culturală susţinută financiar de fundaţia „Viitorul Moldovei”, care a contribuit material şi la editarea unui Ghid al muzeului, precum şi a lucrării ”Arhitectura Vernaculară în piatră din Republica Moldova”.