„Nu trebuia să apară în schemă Energocom, deoarece este intermediar”

Interviu cu Sergiu Tofilat, expert în politici energetice la Centrul ASPE – analiză, supraveghere şi protecţie în domeniul energetic

Ministerul Economiei al RM a anunţat pe 1 aprilie că îşi schimbă furnizorul principal de energie electrică pentru аprilie 2017–martie 2018. În loc de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, controlată de compania rusească „Inter Rao”, Chişinăul va cumpăra energie electrică de la firma ucraineană DTEK Trading cu 50,2 dolari pentru 1 MWh. E o decizie care favorizează R. Moldova deoarece nu mai finanţează regimul de la Tiraspol şi firma-căpuşă a lui Evgheni Şevciuk, „Energocapital”, şi buzunarele celor din Partidul Democrat. Aflaţi din acest interviu cum a fost luată această hotărâre, este ea o manifestare de patriotism a oficialilor moldoveni sau un eşec al schemelor lor dubioase.

– Stimate Domnule Tofilat, aţi putea să ne explicaţi cum a reuşit să scape RM de schema dubioasă de achiziţionare a energiei electrice în care a fost implicată firma-căpuşă „Energocapital” controlată de fostul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi anumite cercuri de la Chişinău?

Nu se ştie detaliat cum s-au desfăşurat evenimentele, cunoaştem doar anumite lucruri confirmate de mai multe surse. Pe moment, avem doi furnizori de energie electrică: Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care se află în Transnistria, şi un furnizor din Ucraina, DTEK Trading. 80% din energia electrică pe care o consumă RM trebuie importată şi, când nu avem de unde alege, evident că nu putem negocia un preţ convenabil.

Reţelele electrice dintre Ucraina şi R. Moldova trec prin Transnistria. Prin urmare, există riscul ca autorităţile transnistrene să ne debranşeze de la reţelele electrice, însă, în acest caz, vor rămâne ei fără energie, dar şi partea de sud-vest a Ucrainei.


În RM, nu au existat până acum patru luni reguli de desfăşurare a tenderelor de achiziţie a energiei. Abia în ianuarie curent, Secretariatul Comunităţii Energetice de la Viena a emis, pentru RM, o serie de propuneri cu caracter de recomandări, care au fost implementate prin ordinul Ministerului Economiei. Şi din acest set de recomandări a fost suprimată prevederea potrivit căreia operatorii din Transnistria sunt obligaţi să demonstreze la tender că vor achita integral gazul. Evident că această decizie a fost luată pentru a păstra vechea schemă cu Energocapitalul. Reprezentanţii lui Plahotniuc s-au întâlnit cu cei ai lui Krasnoselski pentru a negocia continuarea schemei cu „Energocapital”, însă cel din urmă a refuzat şi, ca rezultat, RM a fost obligată să accepte oferta Ucrainei. În 2016, în timpul campaniei sale electorale Krasnoselski şi-a întemeiat demersul pe promisiunea că va suprima toate schemele lui Şevciuk, în special Energocapitalul. Astfel a fost adoptată, în opinia mea, decizia politică de a semna cu Ucraina. Această decizie favorizează RM şi partenerii săi externi, aceeaşi hotărâre defavorizează Rusia şi pune presiune pe Transnistria, deoarece, în ultimii zece ani, 36% din veniturile bugetului de stat al Transnistriei proveneau din partea Centralei termoelectrice de la Cuciurgan.

– Se ştie că Ucraina nu are capacitatea suficientă de a furniza RM cantitatea necesară de energie. În plus, în urma acestei decizii liderul de la Tiraspol a declarat că Chişinăul pune în pericol sistemul energetic din regiune.

Da, repet această decizie este importantă, însă comportă câteva riscuri:

  • Reţelele electrice dintre Ucraina şi R. Moldova trec prin Transnistria. Prin urmare, există riscul ca autorităţile transnistrene să ne debranşeze de la reţelele electrice, însă, în acest caz, vor rămâne şi ei fără energie, dar şi partea de sud-vest a Ucrainei.
  • Autorităţile ucrainene au elaborat un document strategic numit „Balanţa energetică”, care prevede cantitatea de energie ce urmează să fie exportată. Conform acestui document, Ucraina poate furniza RM doar 30% din necesarul nostru de energie. Prin urmare, fie Ucraina se va angaja să-şi sporească capacitatea de producere a energiei electrice, fie va importa energie pentru a asigura volumul nostru necesar. Nu este clar cum ne va asigura volumul necesar.
  • Au fost încălcate regulile de organizare a tenderelor. Potrivit principiilor pieţei libere, contractul trebuia semnat între Gaz Union Fenosa şi compania ucraineană DTEK Trading. Nu trebuia să apară în schemă ÎS „Energocom”, deoarece acesta este un intermediar. Aceasta contravine bunelor practici de desfăşurare a tenderelor. Mai mult, Secretariatul Comunităţii Energetice de la Viena a avertizat autorităţile moldoveneşti să nu spună că reprezentanţii acestuia au participat la tendere, întrucât aceştia nu au avut decât statut de observatori. Secretariatul va publica un raport în acest caz.

– Vă rog să ne spuneţi încă o dată de ce a fost păguboasă pentru RM schema de achiziţie a energiei electrice folosită până la 31 martie curent?

În perioada în care RM a cumpărat energie electrică din Transnistria, a contribuit, în primul rând, la finanţarea regimului separatist de la Tiraspol şi, în al doilea rând, la acumularea datoriei R. Moldova pentru gaz faţă de Gazprom. Deoarece energia era produsă din gaz, gaz pe care îl livra întreprinderea moldo-rusă „Moldova-Gaz”. Această întreprindere, „Moldova-Gaz”, rămânea datoare faţă de Gazprom şi RM, când achita pentru energie Tiraspolului, plătea de fapt energia produsă pe gazul nostru. Banii mergeau, deci, la finanţarea regimului separatist.

– Se ştie că de aceeaşi schemă au beneficiat anumite cercuri de la Chişinău…

Din noiembrie 2014 în această schemă de vânzare a gazului de la Tiraspol Transgaz către Centrala Cuciurgan şi de vânzare a energiei electrice de la Cuciurgan către R. Moldova a fost introdusă special o firmă-căpuşă. Din suma care ajungea în bugetul Transnistriei, din procesarea gazului în energie, o parte din bani mergea în off-shore.

– Energocapital, firmă controlată de Şevciuk…

Pentru a pune în aplicare această schemă a fost necesară o serie de decizii pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru a cumpăra gaz pentru producerea energiei electrice în regiunea transnistreană este nevoie de decizia preşedintelui acestei entităţi statale nerecunoscute, în 2014, lider la Tiraspol a fost Evgheni Şevciuk. Iar ca să obţii licenţă în RM pentru desfacerea energiei electrice şi ca să închei contract cu Energocom, trebuie să ai pile mari în Partidul Democrat. Se ştie că Ministerul Economiei este subordonat Partidului Democrat, ANRE execută comenzile politice ale democraţilor. Evident că în spatele acestei scheme erau, pe de o parte, Şevciuk, iar, pe de alta, Plahotniuc. În plus, conturile acestei firme-căpuşe, Energocapital, au fost deschise la Victoriabank, instituţie bancară controlată de Vladimir Plahotniuc.

Interviu realizat de Ilie Gulca