Noua cultură politică contra teoriei conspiraţiei

Constituirea unei noi elite politice, care împărtăşeşte o cultură politică bine conturată, garantează buna funcţionare a coaliţiei de guvernământ

În R. Moldova lucrurile par să se mişte într-o direcţie bună. Această evoluţie pozitivă a fost posibilă, în opinia mea, în primul rând datorită faptului că s-a format o nouă clasă politică în care generaţii mai tinere de politicieni dau tonul. Aceşti politicieni tineri, de multe ori şcoliţi mai spre Vest de Prut, vin să aducă în politica moldovenească o nouă cultură politică. Această cultură politică are câteva componente fundamentale.

Sensibilitatea faţă de electorat

Discursurile şi luările de poziţie ale noilor lideri politici demonstrează preocuparea lor constantă pentru dispoziţiile electoratului. Comportamentul acestor politicieni este de cele mai multe ori bine cântărit pentru a nu intra în contradicţie cu opiniile şi interesele electoratului lor. Atunci când se produc unele derapaje de la acest principiu, ele provin de cele mai multe ori de la politicienii din vechile generaţii.

Toleranţa şi încrederea reciprocă

Partidele politice care fac parte din AIE ocupă de cele mai multe ori segmente ale aceluiaşi electorat. Aceasta înseamnă că ei sunt în concurenţă unul faţă de altul în lupta pentru simpatiile şi respectiv voturile electoratului. Cu toate acestea, politicienii din coaliţie manifestă respect reciproc şi toleranţă, conducându-se după principiul pozitiv al prezentării propriilor avantaje, şi nu cel negativ al discreditării partenerilor care se află pe acelaşi segment electoral. În acelaşi timp, diferenţele doctrinare dintre unele partide ale AIE, manifestate prin luări de poziţie opuse asupra aceluiaşi subiect, sunt depăşite cu mult tact, aplicându-se principiul „criticăm ideea, şi nu persoana”.

Diminuarea factorului emotiv

Atunci când s-a creat AIE, liderii partidelor componente au manifestat o maturitate politică care nu se observă de exemplu la politicienii din ţările vecine. Acest lucru se explică mai ales prin faptul că politicienii moldoveni au învăţat să ia decizii nu în funcţie de emoţii sau resentimente, ci în funcţie de interesele pe care le au într-un context politic concret. Astfel ei au învăţat să aplice principiul win-win, toată lumea câştigă, cunoscut de asemenea şi cu numele non-zero-sum game. Acest principiu se bazează pe ideea că orice context politic poate deveni reciproc avantajos dacă se iau în consideraţie interesele tuturor actorilor. Această formulă măreşte coeziunea socială deoarece nu produce perdanţi. El este o componentă importantă a culturii democratice occidentale.
Respectarea înţelegerilor stabilite

Deşi se observă mai multe evoluţii ale contextului politic care schimbă unele date ale problemei (ex. nevotarea preşedintelui, dificultăţi în interiorul unor partide etc.), niciun politician din AIE nu a pus la îndoială principiile de bază de formare a coaliţiei formulate în documentul său de constituire şi nu a trădat înţelegerile făcute. Deciziile luate, chiar dacă unele nu corespund în totalitate cu viziunile unui sau altui partid, nu afectează coeziunea coaliţiei, deoarece ele nu contrazic aceste înţelegeri de principiu.

Constituirea unei noi elite politice care împărtăşeşte o cultură politică bine conturată îmi întăreşte optimismul în buna funcţionare în continuare a acestei coaliţii, în pofida tentaţiei unor comentatori pentru teoria complotului. Astfel eu nu cred în regenerarea ideii că Lupu ar face coaliţie cu Voronin pentru a dărâma Alianţa din interior.

Marian Lupu are alte opinii decât ceilalţi parteneri pe mai multe probleme, şi asta este firesc din moment ce electoratul său are alte opinii decât electoratele celorlalte partide. Deşi pe unele subiecte eu consider că el ar câştiga mai mult în perspectivă dacă ar încerca să explice electoratului său anumite poziţii, cum ar fi de exemplu denumirea corectă a limbii oficiale sau necesitatea montării unui monument al victimelor represiunilor din aprilie 2009, faptul în sine al verbalizării divergenţelor nu mi se pare un semn al cristalizării unei diversiuni în sânul coaliţiei. Şi aceasta deoarece cultura politică care face ca această coaliţiei să fie funcţională presupune, cum ziceam, un nivel de toleranţă avansat pentru opinii divergente şi luarea deciziilor în funcţie de interese, şi nu de emoţii sau resentimente.

În acest context, aş zice că nu doar politicienii trebuie să fie sensibili la opiniile analiştilor şi ale comentatorilor politici, ci şi unii ziarişti ar avea nevoie să înveţe de la politicieni atunci când aceştia din urmă manifestă mai multă cultură democratică şi responsabilitate socială.

The following two tabs change content below.
Lilian Negură

Lilian Negură

Lilian Negură

Ultimele articole de Lilian Negură (vezi toate)