Notițe din țara lui Pepi Ciorap Lung

Un grup de jurnaliste din R. Moldova a vizitat instituţii media şi ong-uri din Suedia

 Timp de cinci zile am inhalat aer suedez, am admirat frumosul din jur – clădiri cu o arhitectură deosebită, străzi curate, magazine cu vitrine decorate de sărbătoare, steluțe și lumânări la geamurile Stockholmului, am gustat din bucătăria suedeză și am avut ocazia să cunosc cum funcționează instituții din domeniul media, organizații și ONG-uri suedeze. „În Suedia feminismul este bine organizat, dar nu suficient. Femeile sunt plătite pentru același job cu 30% mai puțin decât bărbații”, ne-a spus redactora publicației „Feministiskt Perspectiv” din Stockholm, Anna-Klara Bratt.

Duminică, 9 decembrie, ora 12.25, aterizăm pe aeroportul Arlanda, Stockholm. Acesta impresionează prin designul din interior și curățenie. Peste tot imagini cu personalități suedeze din diferite domenii, între care și faimosul personaj al lui Astrid Lindgred – Pepi Ciorap Lung.

Ne întâlnește Svetlana Alexa. Ea ne va însoți în timpul aflării la Stockholm, 9-14 decembrie, la toate întâlnirile din program. Basarabeanca noastră se află de cinci ani la Stockholm, dar până a se stabili aici a lucrat și în alte state – Indonezia, Germania, Marea Britanie.

Plouă mărunt. Până la hotel schimbăm trei tipuri de transport public: autobuz, tren și metrou. Remarc arhitectura deosebită, vitrinele magazinelor pregătite deja de sărbători. Aici banii aproape că nu circulă. Toată lumea plătește peste tot cu cardul.

Locuitorii urbei și-au ornat fin balcoanele și geamurile apartamentelor. La ferestre atârnă steluțe cu lumini și lumânări aprinse. E ora 14.00, dar deja întunecă.

Luni, 10 decembrie 2018. Luăm metroul pentru a ajunge la Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare Suedeză (SIDA). În metroul suedez lumea e cu ochii în gadgeturi și ziare.

Suedia, un exemplu de a scăpa de alcoolism

La una din stațiile de metrou, văd imagini alb-negru cu bărbați goi, ale căror corpuri sunt departe de a fi etalon. Traducătoarea ne explică mesajul nudurilor: „În sfârșit s-a întâmplat. Avem drepturi”.

Svetlana Alexa ne spune că pentru a scăpa de alcoolism Suedia a decis ca băuturile alcoolice cu tăria peste 5% să fie vândute în magazine specializate. Băutura se cumpără cu acte ce dovedesc vârsta cumpărătorilor.

Ne întâlnim cu Ulrika Holmstrom, reprezentantă SIDA. Pentru anul 2018, guvernul suedez a alocat 10 milioane de euro pentru R. Moldova. În R. Moldova sunt trei direcții majore de cooperare cu SIDA: drepturile omului și egalitatea de gen, dezvoltarea economică a statului și a mediului înconjurător. În discuții Ulrike Holmstrom spune că în Suedia, anual, 10-12 femei pierd lupta cu viața din cauza violenței în familie. În R. Moldova șase din zece femei sunt victime ale violenței în familie.

Vizităm Televiziunea Publică Suedeză (SVT) funcțională din 1954 care include trei servicii publice: radio, televiziune și radioul pentru educație.

În prezent, sunt circa 2100 de angajați, dintre care 900 lucrează la știri. Cele mai importante în TV sunt acum departamentele broadcast și știrile online, ultimul aflându-se în plină ascensiune. SVT are un program special pentru copii: 40% din program sunt alcătuite din știri generale din societate, iar 60% acoperă emisiuni ce abordează problemele pe care le au copiii la școală sau în comunitate.

La SVT de un an se monitorizează știrile privind egalitatea de gen – pe site-ul televiziunii, pe social media și la tv. Experiența lor a arătat că o prezentare mai echilibrată a genurilor în media crește audiența televiziunii și sporește încrederea populației în instituție.

„E firesc să fac acest lucru. TV publică trebuie să reprezinte în egală măsură populația din Suedia”, spune una din angajatele SVT.

Marți, 11 decembrie, ne întâlnim cu Macarena Dusant, editor al portalului „Kultwatch” (cultura în vizor), jurnalistă specializată pe tematici culturale, care de patru ani promovează arta alternativă. Ea spune că aici sunt susținute persoanele marginalizate – migranți și muncitori din suburbiile Stockholmului; publică poeziile acestora, promovează egalitatea minorităților sexuale.

Intrăm în sediul Uniunii jurnaliștilor suedezi. Din ea fac parte 15.000 de persoane, inclusiv studenți și pensionari jurnaliști. Tove Carlen, expertă a Uniunii pentru libertatea de exprimare, cu experiență în domeniul eticii mass-media din Suedia, ne spune că informarea corectă a populației este importantă, de aceea accesul jurnaliștilor la informația publică este garantat și protejat prin lege. Informația solicitată este oferită în decurs de câteva zile. Statutul „secret” al informaţiei poate fi verificat și contestat în cel mult trei săptămâni.

 Legea interzice investigarea sursei informației

Jurnalistul are dreptul și obligația să-și protejeze sursele. În cazul când jurnalistul divulgă sursa, este băgat la închisoare. Nici instanţa de judecată nu are dreptul să întrebe jurnalistul cine este sursa care l-a informat. De orice informație apărută în ziar sau online este responsabil redactorul-șef; jurnalistul poate fi pedepsit legal doar dacă nu protejează sursa. Nerespectarea deontologiei profesionale duce la excluderea jurnaliștilor din organizație, iar asta se răsfrânge asupra imaginii lor în mass-media.

Miercuri, 12 decembrie. Pe străzi observ bărbați tineri cu căruțuri. În Suedia, concediul parental constituie 14 luni şi în primele două luni de viață ale copilului este obligatoriu pentru ambii părinți. Concediul parental constituie 80% din salariu. Părinții au posibilitatea să prelungească concediul de îngrijire a copilului, dar, după 14 luni, acesta va constitui 50% din salariu.

Intrăm în redacția Feministiskt Perspectiv. Ne întâmpină redactora publicației, Anna-Klara Bratt. Echipa dirijată de ea promovează din 2011 jurnalismul feminist în Suedia. Subiectele abordează, din perspectivă feministă, drepturile femeilor și egalitatea de gen în toate domeniile din Suedia. Revista apare de două pe lună online, în format PDF, are 50 000 – 70 000 de cititori unici pe an, iar o dată pe an redacția scoate un exemplar print, numit „Ghidul Roz” (2000 de abonați), o agendă utilă pentru edituri, universități, ONG-uri specializate în egalitatea de gen.

Redacția este apolitică, scrie preponderent despre fapte. Opiniile sunt reflectate în editoriale semnate de femei și bărbați care abordează în textele lor egalitatea de gen promovând drepturile femeilor.

Bugetul anual al instituției este format din 300 mil. de coroane oferite de stat, 100 mil. de coroane vin de la abonați. Și 2% din venit este din publicitate. Un abonament online lunar costă 4,5 euro. Indiferent de funcția angajaților și exigenţele mari cărora trebuie să le corespundă, toți au salarii egale.

Ca să fie asigurat echilibrul de gen într-o instituție media, Anna-Klara Bratt a punctat patru aspecte indispensabile: angajații să fie 50% femei/50% bărbați; femeile și bărbații să aibă salarii egale; informația difuzată să conțină în egală măsură surse feminine și masculine; fiecărui angajat să-i revină responsabilitate individuală.

 „Jurnalismul de calitate este cel sensibil la gen”

Ne aflăm în sediul ONG „Kvinna Till Kvinna” („De la femei pentru femei”). De 25 de ani organizația militează pentru respectarea drepturilor femeii în circa 20 de state, în special în zone de conflict: Orientul Mijlociu, Caucaz, Africa, Balcani. ONG-ul a apărut ca urmare a unirii forțelor femeilor. În lume, o treime din femei sunt supuse violenței de orice formă; 60% din femei nu știu să citească sau să scrie și una din zece negociatori pentru pace este femeie. Organizația are circa 100 de parteneri internaționali. Aceștia sunt antrenați în activități care oferă femeilor suport educațional, moral, schimb de experiență.

Joi, 13 decembrie. Intrăm în sediul Institutului media „FOJO”. Se aruncă în ochi mulțimea ceasurilor de pe pereți, aduse din statele vizitate de către angajați.  Veronika Menjoun, managerul organizației, ne informează despre activitatea institutului media în lume. Institutul a avut activități în 40 de state prin intermediul diferitor programe direcționate spre îmbunătățirea calităților profesionale ale jurnaliștilor; lupta pentru libertatea de expresie, susținerea presei independente în statele unde aceasta se află în dificultate. În R. Moldova institutul media va avea activități în anul 2019. La 5 martie 2019, la Chișinău, FOJO va organiza o conferință internațională, unde va fi prezentat un studiu realizat în patru state, inclusiv în R. Moldova, despre condițiile de lucru ale jurnaliștilor, hărțuirea sexuală, posibilitatea de a profesa. „Jurnalismul de calitate este cel sensibil la gen”, susţine Veronika Menjoun.

Las în urmă Stockholmul cu tot ce m-a fascinat – străzi curate, clădiri monumentale, oameni punctuali, plini de energie și dornici de a schimba lucrurile în statul lor și de a realiza cât mai multe pentru confortul întregii populații.

Vizita de studiu a fost etapa finală a Programului media „Click pentru egalitate de gen”, implementat de API, în parteneriat cu UN Women Moldova, cu susținerea Guvernului

Suediei.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa

Victoria Popa

Ultimele articole de Victoria Popa (vezi toate)