Notele proaste, o apropiere de realitate

EXAMEN // Mai mulţi absolvenţi ai liceelor din acest an nu vor primi diplomele de bacalaureat

Un număr record de calificative insuficiente au luat absolvenţii ciclului liceal la examenele de bacalaureat din acest an. Din totalul de 143 de mii de lucrări, 5151 au fost evaluate cu note insuficiente. Aceasta constituie 3408 elevi care au luat cel puţin o notă insuficientă la examene. Numărul notelor de 9 şi 10 este de două ori mai mic decât în 2010, iar numărul calificativelor insuficiente a crescut.

În opinia lui Adrian Ghicov, directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare din cadrul Ministerului Educaţiei, rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an arată o apropiere de realitatea şcolii preuniversitare.

Ca şi în alţi ani, cele mai proaste note au fost luate la examenul limba şi literatura română. Liceul „Spiru Haret” din capitală, centru de susţinere a bacului, a afişat 39 de note insuficiente la română. Aceste note le-au obţinut externii, unii chiar şi după zece ani de la absolvirea clasei a XI-a.

Tendinţă spre normalitate?

Potrivit directorului Liceului „Spiru Haret”, Victor Ambroci, notele mai joase din acest an demonstrează o tendinţă spre normalitate. „Notele sunt mai apropiate de potenţialul real al elevilor”, spune Victor Ambroci. Doar elevii care au luat nota 4 mai au şanse să ia note suficiente în urma depunerii contestărilor, ceilalţi vor avea o a doua şansă de a susţine examenul la care au picat peste un an sau doi.

Ambroci mai susţine că evaluarea a fost „pe alocuri” subiectivă: „Se observă note care nu reprezintă adevăratele cunoştinţe ale elevului”. Eugen de la Liceul „Prometeu” spune că foarte mulţi colegi de-ai săi vor depune contestări. „Am colegi buni care, ca şi mine, au luat note sub aşteptări şi care au luat note surprinzător de mari. La două discipline voi depune contestare. Cel puţin jumătate dintre colegii mei vor contesta notele”, menţionează indignat Eugen.

Limba română, bătaia de cap a absolvenţilor

Eleonora Goncear, directoarea Liceului „Iulia Haşdeu” din capitală, unde au susţinut bacalaureatul elevii Liceului seral nr. 2 şi cei ai Liceului Privat de Management, a spus pentru JURNAL că cele mai joase note şi cele mai multe note insuficiente au fost obţinute la examenul limba şi literatura română. „Unul din motive ar fi că examenul la română a fost primul şi stresul a fost mai mare. O altă cauză este lipsa lecturilor, incapacitatea unor elevi de a formula gânduri coerente. E o situaţie regretabilă pentru care trebuie să-şi asume responsabilitatea atât profesorii şi elevii, cât şi părinţii”, a declarat Eleonora Goncear.

La Liceul „Iulia Hasdeu” au fost afişate 22 de note insuficiente, din care 14, la română. Şi Boris Volosatîi, directorul Liceului „Gheorghe Asachi”, consideră că rezultatele proaste la limba română se explică prin faptul că examenul la această materie a fost primul. „E un stres mai mare. Cele mai bune note au fost luate la al patrulea examen, fiindcă stresul a fost mai mic, dar şi pentru că examenul este opţional. Noi credem că ne cunoaştem limba, dar, din nefericire, nu este aşa. Mulţi dintre elevii mei au rezultate mai bune la franceză şi engleză decât la română”, a declarat Boris Volosatîi.

Rezultate mai credibile

Adrian Ghicov opinează că pe viitor această tendinţă va persista. „Ne-am obişnuit ca, în Republica Moldova, cel puţin 99,9% din liceeni să susţină bacalaureatul şi am ajuns la un nivel de trai pe care îl cunoaştem cu toţii. În ţările europene, bacalaureatul este susţinut sub 60 la sută. Opt ani de zile am fost nevoiţi să măscuim anumite rezultate şi să nu spunem adevărului pe nume. Rezultatele din acest an demonstrează că măsurile pe care le-am luat în ceea ce priveşte securizarea informaţiei au fost mai eficiente. În consecinţă, avem rezultate mai credibile în comparaţie cu alţi ani”, consideră Adrian Ghicov.

Vadim VASILIU