Nicolae Popa Cucuteni-Tripolianul

centralÎn grădina casei părinteşti din satul Buda a scriitorului Nicolae Popa a fost depistat un sit arheologic datând din începutul mileniului IV î.Hr.

Casa bătrânească a scriitorului Nicolae Popa stă la poalele unui deal din satul Buda, Călăraşi. Urcând dealul, intri în grădină şi mica vie a gospodăriei, ce se află pe pământ lutos. Scriitorul a găsit aici, printre rândurile de vie, nişte pietre şi, scormonind în ele, a dat de… o întreagă civilizaţie!

Fragmentele erau foarte mici, reprezentând nişte conuri de piatră şlefuite. Pentru el, era limpede că au fost lucrate de oameni. Printre primele ipoteze pe care le-a formulat a fost că pe acel vârf de deal se înălţa odinioară o aşezare medievală sau chiar mult mai veche.

„Cu siguranţă, au fost dacii liberi!”, şi-a zis Nicolae Popa. În vârful dealului se află un teren deschis, ca o câmpie mică de unde se văd toate dealurile.

Locul cu pietricele

„De când mă știu, trec și eu, cum pot, cu sapa prin via de acasă. Și sunt obișnuit de mic să dau în capătul din deal al viei de pietricele, închipuindu-mi că, pur și simplu, așa e pământul, pietros. Și abia acum, în aprilie, când mi-a venit să mai refac via, să sap gropi pentru a muta cârlige, am descoperit că hârlețul dă de pietre mai mari la nici jumătate de metru. Am lărgit puțin groapa și… via de-acasă îmi oferă o surpriză de proporții. Cel puțin, pentru mine, care o știu în amănunt de la butuc până la butoi. Bag de seamă că pietrele nu sunt crescute în huma și lutul de-acolo, ci sunt clădite sau dărâmate dintr-o temelie. Firește, am săpat doar atât cât să pot fi sigur că e vorba de o descoperire arheologică, în măsura priceperii mele. Am cules și câteva mostre care m-au uimit prin ciudățenia formelor. În rest, am lăsat locul cu pietricele intact, urmând să aduc la fața locului un specialist care să decidă ce e de făcut mai departe”, a scris Nicolae Popa pe Facebook.

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în 1884 au fost descoperite primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 35 000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

O vie cât o civilizaţie

Cineva dintre arheologi a văzut postarea de pe Facebook şi a decis să meargă la Buda să examineze misterioasele pietre. Arheologii au fost uluiţi să descopere că vestigiile au o vechime de câteva mii de ani. Este vorba despre civilizaţia Cucuteni. „Ne-am deplasat la faţa locului şi am făcut o prospectare arheologică. Am descoperit un sătuc care a existat pe acel loc în prima jumătate a mileniului IV î.Hr. Nu sunt multe materiale arheologice, dar sunt suficiente pentru a trage concluzia că pe acel loc au trăit oameni acum cinci mii de ani”, ne spune Sergiu Popovici, arheolog.

Arheologii au găsit cioburi de ceramică confecţionate din lut. Alte resturi materiale nu prea s-au păstrat pentru că este vorba de cinci mii de ani. Resturile de lut sunt rămăşiţe ale locuinţelor. „Am constatat că a fost o aşezare de scurtă durată. Oamenii n-au trăit mult timp acolo, respectiv, n-au lăsat multe obiecte. Fragmentele de lut ars provin de la vetre, locuinţe. Oamenii din civilizaţia Cucuteni îşi construiau locuinţele din bârne de lemn şi lut ars”, spune arheologul.

Sergiu Popovici spune că de multe ori resturile materiale ale comunităţi antice se găsesc în arătură, după lucrări agricole. „Ne dăm seama foarte repede despre ce vestigii este vorba şi le cadrăm cultural, material şi istoric”.

„Sunt extrem de emoţionat. M-au înregistrat drept descoperitor. Mă gândeam: oare nu i-am chemat degeaba pe arheologi? Am găsit tot pe acest pisc şi o cruce foarte veche. Dar ea îşi are istoria ei! Despre ea am să vorbesc cu alţi specialişti!”, a spus Nicolae Popa

Bogdan Ciobanu

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău