Nicolae Osmochescu: „Trebuie creată o celulă de criză pentru scoaterea statului din captivitate”

osmochescu

Grupul de intermediere şi reprezentare a protestatarilor a avut ieri o întâlnire cu premierul Valeriu Streleţ şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Prim-ministrul a declarat că e dispus să discute toate revendicările protestatarilor, în afară de demisie. Acesta a argumentat că, în situaţia social-economică în care a ajuns R. Moldova, demisia sa ar putea genera o criză şi mai mare. Grupul de intermediere a solicitat legislativului să demită în prima şedinţă procurorul general şi guvernatorul Băncii Naţionale, pentru a demonstra că ia în serios revendicările protestatarilor.

Și Nicolae Timofti a refuzat să-şi dea demisia, invocând acelaşi argument, criza social-economică şi politică. Reprezentanţii protestatarilor au declarat însă că nu vor devia niciun pas de la revendicările incluse în proclamaţia adoptată duminică la protestul la care au participat circa 100 de mii de cetăţeni. La invitaţia acestora de a se întâlni cu liderii partidelor de coaliţie, nu s-a prezentat niciun politician.

Timofti se miră că guvernatorul BNM e în funcţie, dar nu-l poate demite, căci e treaba Parlamentului, premierul nu-l poate demite pe Viorel Chetraru de la CNA din acelaşi considerent. Şi dacă se autodizolvă parlamentul, cine rămâne? Acelaşi parlament care continuă să-şi exercite atribuţiile până la noi alegeri şi, între timp, fură tot ce a mai rămas posibil.

Expertul constituţional Nicolae Osmochescu este de părere că în condiţiile în care trăim pe moment organizarea unor alegeri anticipate ar putea într-adevăr genera o şi mai mare destabilizare. Iar nedorinţa politicienilor de a se întâlni cu reprezentanţii Platformei DA se explică prin faptul că acestora le este teamă de revendicările înaintate de mulţime. „Toate negocierile de la cele câteva întâlniri care au avut loc în această săptămână, în viziunea mea, sunt sterile, pentru că ele nu depind de atribuţiile unui sau altui conducător. Timofti se miră că guvernatorul BNM e în funcţie, dar nu-l poate demite, căci e treaba Parlamentului, premierul nu-l poate demite pe Viorel Chetraru de la CNA din acelaşi considerent. Şi dacă se autodizolvă parlamentul, cine rămâne? Acelaşi parlament care continuă să-şi exercite atribuţiile până la noi alegeri şi, între timp, fură tot ce a mai rămas posibil.

Cert e că R. Moldova este un stat captiv. S-a creat un cerc vicios din care nu ştim cum să ieşim. Există însă mecanismele şi instrumentele necesare pentru a ieşi din astfel de situații. Protestatarii ar trebui să ceară formarea, prin decizie de Guvern ori Parlament, prin decret prezidenţial, a unei celule de criză”, susţine expertul. Celula de criză trebuie să întrunească reprezentanţi ai şefului de stat, reprezentanţi ai Parlamentului şi ai tuturor fracţiunilor parlamentare, reprezentanţi ai Guvernului şi ai protestatarilor. Celula de criză ar urma să stabilească în primul rând un program de ieşire din criză. „Suntem într-o prăpastie şi o criză care ar putea duce la autodesfiinţarea R. Moldova ca stat. Programul trebuie să conţină un plan de stabilizare socio-economică la toate nivelurile, anchetarea tuturor cazurilor de răsunet, demiterea tuturor celor vinovaţi, indiferent de cine au fost numiţi. O astfel de structură ar avea legitimitate. Cel mai bine ar fi ca ea să fie creată de Guvern pentru că întruneşte probleme care ţin în primul rând de executiv”, mai spune Osmochescu.

Potrivit expertului, celula de criză ar putea examina şi posibilitatea creării unei adunări constituante în cazul de demisie a Parlamentului, din care să facă parte reprezentanţi ai legislativului, executivului, ai partidelor politice şi reprezentanţi ai tuturor unităţilor administrativ-teritoriale. Adunarea constituantă ar urma în primul rând să modifice de urgenţă articolele problematice din Constituţie. „Următoarele alegeri în Parlament se fac în conformitate cu modificările făcute de către Adunarea constituantă, după reguli noi, preşedintele este ales de întregul popor, Parlamentul este ales din 50 la sută înaintaţi pe liste de partid şi 50 la sută – pe circumscripţii uninominale. Aşa arată una din soluţiile la care au recurs majoritatea statelor democratice în condiţii de criză”, mai spune expertul.

The following two tabs change content below.