Nicolae Negru: Un referendum egal cu alegeri anticipate

Ideea referendumului anunţată de liderii AIE pare nu numai mult întârziată, dar şi greşită, riscantă. E ca o fentă, un dribling impresionant, în apropiere de propria poartă, cu riscul de a pierde mingea. Uralele şi laudele care au răsunat duminică şi care mai continuă nu sunt sincere, decât în măsura în care se referă la faptul în sine al înţelegerii dintre Filat, Lupu şi Ghimpu, al încheierii războiului nedeclarat dintre ei. Căci pericolul alegerilor anticipate nu dispare, ci devine aproape inevitabil de acum înainte.

Defectul major

Defectul major al noii soluţii e că ridică dubii privind posibilitatea de a fi pusă imediat în practică. Schimbarea regulilor de joc în timpul jocului ar putea să atragă critici din partea Comisiei de la Veneţia. O lege nu poate avea un caracter retroactiv. De aceea, Marian Lupu vorbea mai înainte despre posibilitatea ca un asemenea referendum să fie organizat concomitent cu eventualele alegeri parlamentare anticipate. Ce s-a schimbat între timp?

De ce abia acum?

Posibil, majoritatea parlamentară încearcă astfel să profite de o lacună constituţională privitor la termenul de alegere a preşedintelui după un interimat ce depăşeşte cu mult cele două luni stabilite de Constituţie pentru vacanţa funcţiei prezidenţiale. Rămâne să vedem ce va spune în acest caz Curtea Constituţională, dacă va fi sesizată de deputaţii comunişti. Dacă CC va spune da, atunci va rămâne să ne mirăm de ce liderilor AIE le-a luat atâta timp pentru o soluţie atât de simplă. De ce liderii AIE nu au organizat referendumul respectiv concomitent cu alegerile din 28 noiembrie 2010? Fiindcă – putem să deducem – erau cu toţii ameţiţi de „succes”, rupţi de realitate, incapabili să comunice şi să elaboreze strategii de menţinere a puterii.

Pragul de participare

În condiţiile legislaţiei de azi, un referendum poate fi considerat valabil dacă participă nu mai puţin de 1/3 din cetăţenii înscrişi în listele de vot. Fiindcă la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 în listele electorale au fost incluse 2 mil. 649 mii 976 de alegători, pentru a fi validat, la referendum vor trebui să participe 883, 4 mii alegători, ceea ce nu ar fi imposibil, căci pentru partidele AIE la alegerile respective au votat 896209 persoane.

În aparenţă, nu mai e nevoie de coborât pragul de participare la referendum, dacă am fi siguri că toţi simpatizanţii AIE se vor prezenta la secţiile de vot. Dar se vor prezenta? Scăderea pragului de participare va submina, cel puţin din punct de vedere moral, legitimitatea viitorului preşedinte.

De facto, referendumul va avea semnificaţia unor alegeri anticipate. Participarea sau neparticiparea va fi determinată de modul în care Alianţa a guvernat până acum, de faptul dacă alegătorii doresc sau nu aflarea AIE la putere. Sondajele de până acum indică o descreştere semnificativă, sub necesarul de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi pe listele de vot. Va reuşi Alianţa să schimbe în bine percepţia moldovenilor despre ea?

Dreptul moral de a guverna

Ne mai vorbind de caracterul său discutabil ca soluţie de moment, dacă vor suferi eşec, partidele AIE nu vor mai avea dreptul moral de a guverna şi declanşarea unor alegeri parlamentare anticipate va fi inevitabilă. Soluţia unui candidat neafiliat nu va mai fi acceptată nici de grupul Dodon şi, cu atât mai mult, de comunişti, dacă numărul celor care vor ieşi la referendum va fi la nivelul referendumului din 2010. Chiar dacă nu există siguranţa că PCRM şi grupul Dodon ar vota un candidat neafiliat azi, cel puţin trebuiau puşi la încercare, pentru a le arăta alegătorilor faţa lor adevărată. Pericolul alegerilor anticipate nu este înlăturat, ci, dimpotrivă, creşte cu anunţarea referendumului.

Deşi liderii AIE au declarat că au epuizat toate soluţiile de alegere a preşedintelui, nu este adevărat. Sau, cel puţin, societatea nu este informată despre aceasta. A identificat AIE un candidat neafiliat, l-a discutat cu Dodon sau cu Voronin şi s-au convins că ei simulează disponibilitatea de a dialoga?

Compromisul, ieri şi azi

Un cititor mi-a reproşat că în 2005 i-am criticat pe democraţii care l-au votat pe Voronin, iar astăzi pledez pentru cooperarea AIE cu PCRM în chestiunea alegerii preşedintelui. Sunt lucruri completamente diferite. Compromisul din 4 aprilie 2005 a fost în dauna democraţiei, pentru menţinerea la putere a lui Voronin care, pe parcursul a patru ani de preşedinţie, se manifestase ca o persoană cu înclinaţii autoritare, antidemocratice, construind „verticala puterii” după model rusesc, efectuând epurări şi introducând cenzura la TVM, transformând televiziunea publică într-un instrument de propagandă comunistă, ridicând românofobia la rang de ideologie de stat, hărţuind opoziţia, presa independentă…

A vota pentru realegerea lui Voronin însemna un compromis în favoarea unui regim nedemocratic, autoritar, cvasisovietic. Compromisul de azi, identificarea unui candidat comun înseamnă menţinerea Alianţei la putere, e în folosul democraţiei şi a integrării europene. A vota un candidat neafiliat înseamnă un compromis în folosul AIE, care, cu toate „păcatele” ei, este garantul democratizării şi europenizării RM.

A dialoga, a căuta soluţii comune, a încerca să armonizezi interese divergente în folosul interesului general sunt acţiuni democratice, pe care urmează încă să le învăţăm. Şi de ce nu am începe chiar acum?

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)