Nicolae Negru: Steaua lui Chirtoacă apune?

O veste nu tocmai bună pentru AIE: nemulţumirea generală faţă de direcţia în care se îndreaptă lucrurile şi faţă de situaţia economică actuală a Republicii Moldova şi a nivelului de trai în RM este în creştere. Şi asta nu este tot.

Cele mai nemulţumite categorii de populaţie sunt minorităţile etnice, ucrainenii, ruşii şi alţii. Aşa arată datele sondajului recent, efectuat de IMAS Chişinău. Pe cât de întemeiată este nemulţumirea minorităţilor etnice, sunt ele discriminate din punct de vedere economic sau social, este o altă întrebare. Nu există niciun motiv pentru a spune că majoritatea trăieşte mai bine decât minorităţile, că noua guvernare a introdus politici economici sau sociale care să-i favorizeze pe cei care folosesc alte limbi decât cea română. Dimpotrivă, am putea vorbi despre o animozitate „transcendentă” a minorităţilor faţă de alte guvernări decât cea comunistă.

Guvernul Filat abia se instalase, iar o mare parte dintre moldovenii minoritari era nemulţumită de acesta. Conform sondajului IMAS din noiembrie 2009, la o lună şi ceva de la instalarea guvernului Filat, 15,6 la sută considerau că activitatea guvernului Filat este „rea”, pe când printre moldovenii ruşi procentul acestora era de 28,6, printre moldovenii ucraineni – 26,2, iar printre alte etnii – 39,5%. Doar 5,2% dintre moldovenii români au pus guvernului Filat nota „foarte rea” în noiembrie 2009, iar printre moldovenii ruşi ponderea celor foarte nemulţumiţi de noul guvern era de 23,2%, printre ucraineni – 14,1%, alte naţionalităţi – 6,6%. Prin urmare, abia preluând cârma, guvernul AIE le provoca moldovenilor ruşi sentimente neplăcute în proporţie de 51,8%.

E un procentaj foarte mare, care vorbeşte mai curând despre o prejudecată decât despre o apreciere raţională. Să ne mai mire faptul că preluarea puterii de către AIE a dus la creşterea numărului de cetăţeni care consideră că RM se îndreaptă într-o direcţie greşită. Trebuie să recunoaştem, pe de altă parte, că există şi un număr de alegători anticomunişti, care nu vor vota o guvernare PCRM din motive ideologice şi geopolitice, însă ponderea acestora este mai mică.

Atitudinea „preconcepută” faţă de noua guvernare s-a manifestat şi în legătură cu creşterea preţurilor la gaze. Deşi s-a spus că e vorba despre o majorare determinată de acordul semnat cu Gazpromul de guvernarea comunistă, reacţia la majorări a fost mult mai pronunţată decât în perioada guvernării comuniste, când au avut loc majorări mult mai mari.
Uneori se crea impresia că reprezentanţii PCRM (în special Igor Dodon) se bucură de creşterea preţurilor, din satisfacţia că încep să se realizeze previziunile lor catastrofiste.

Este evident că o bună parte din alegătorii din RM se vor declara insatisfăcuţi de guvernarea AIE chiar dacă aceasta va construi „comunismul” şi va face să curgă pe teritoriul RM „râuri de lapte”. Şansele că PD şi Marian Lupu vor putea atrage o parte a electoratului rusofil se dovedesc nu prea mari în condiţiile actuale. Mesajele contradictorii, incoerente ale AIE din ultima vreme nu pot decât să înrăutăţească situaţia în acest sens, oricât s-ar distanţa Lupu de poziţia celorlalţi membri ai Alianţei, dar nu există nicio certitudine că această situaţie se poate schimba cu mult dacă AIE îşi va coordona mai bine mesajele. Peste 50 la sută dintre alegătorii moldovenii ruşi nu au fost de acord cu formarea AIE, conform sondajului IMAS din noiembrie 2009. Şi sondajul IMAS sugerează, prin scăderea intenţiilor de vot, că miza PD pe electoratul rusofil s-ar putea să fie o eroare. Cât mai e timp, Lupu trebuie să se reorienteze spre electoratul procomunist de limbă română şi o parte din electoratul minoritar mai puţin nostalgic după Rusia. De menţionat, în cest context, că numărul indecişilor este cel mai mare printre alegătorii de limbă română. Aici, se pot încrucişa săbiile PD şi PLDM, dacă Marian Lupu îşi va rări drumul spre Moscova.

Este cu totul diferită situaţia PL, care pare să-şi fi pierdut o parte din resursele electorale odată cu ascensiunea modestă a lui Ghimpu. Se vede că PL nu mai este identificat de majoritatea electoratului cu Dorin Chirtoacă, ca până în iulie 2009, fapt care a provocat o îndepărtare a tinerilor de acest partid. Dacă în noiembrie 2009, pentru PL ar fi votat 15,8% dintre tinerii de 18-29 de ani, iar pentru PLDM 14,5%, în aprilie 2010, ponderea tinerilor simpatizanţi ai PL s-a redus până la 5,7%, iar a simpatizanţilor PLDM a crescut până la 21,4%. O parte din tineri a completat rândurile indecişilor.

Sondajul recent confirmă o temere semnalată mai demult în privinţa lui Dorin Chirtoacă şi anume că steaua lui va începe să apună, în condiţiile în care, deşi a asigurat intrarea PL în parlament, fiind primul pe listă, nu el, ci Mihai Ghimpu a profitat de rezultatele alegerilor şi s-a situat pe primele poziţii în procesul de repartizare a funcţiilor. Este lăudabilă sinceritatea şi poziţia lui Ghimpu în unele chestiuni, aceasta îi aduce un spor de popularitate, dar, în mod cert, îi dăunează lui Dorin Chirtoacă, umbrindu-l. Dacă, anul trecut, Dorin Chirtoacă figura în topul celor mai de încredere politicieni, anul acesta popularitatea lui e în scădere tot mai evidentă. Doar 2% din cei chestionaţi de IMAS l-ar vedea pe el preşedinte al RM şi tot atâţia l-ar vedea pe unchiul său. Această egalitate e în folosul lui Ghimpu, dar nu şi al PL, pe termen mai lung.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)