Nicolae Negru: Start! Atenţie la Filat şi Lupu

Situaţia pare să se clarifice. Alegerile prezidenţiale şi parlamentare vor avea loc în noiembrie, după ce în septembrie se va organiza un referendum privind modificarea articolului 78 din Constituţie. Alegătorii vor trebui să răspundă la întrebarea dacă doresc sau nu ca preşedintele RM să fie ales prin vot direct.

Rolul Consiliului Europei a fost decisiv în găsirea acestei soluţii, care este considerată optimă, din punctul de vedere al intereselor tuturor partidelor parlamentare, inclusiv PCRM. E o soluţie sprijinită nu numai de Consiliul Europei, inclusiv de Comisia de la Veneţia, dar şi de Uniunea Europeană. Schimbarea de macaz – Comisia de la Veneţia recomandase anterior ca amendarea Constituţiei să se facă numai în Parlament – a fost explicată de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jangland, venit la Chişinău să medieze o înţelegere între AIE şi PCRM. Fiindcă partidele parlamentare nu au reuşit să găsească o soluţie în Parlament, e firesc să decidă alegătorul care dintre proiectele propuse este pe placul lui, a spus Jangland. Aşa e. De ce însă acest lucru evident nu era acceptat mai înainte, Europa dând în mod evident apă la moara PCRM? Explicaţia că juriştii Comisiei de la Veneţia au interpretat o variantă trunchiată a traducerii Constituţiei RM este pur şi simplu ridicolă. Mai curând, e vorba despre o abordare formalistă, cazuistă, ruptă de realitatea politică a RM. Ipoteza cea mai apropiată de adevăr e că, după alegerile prezidenţiale din Ucraina, Europa a devenit mai atentă la ceea ce se întâmplă în RM. Şi-au spus cuvântul schimbările de putere din Ucraina, rapiditatea cu care Ianukovici a sărit în braţele lui Medvedev. Sprijinind PCRM, Consiliul Europei împingea, volens-nolens, RM spre Est.

Şi caută argumente să se demonstreze că aceasta este varianta optimă. Problema e că nu există variantă optimă, toate variantele sunt proaste, în afară de cea propusă de Ghimpu: actualul parlament să-şi exercite mandatul până la capăt. Dar asta este imposibil.

Atunci când vulpea nu poate ajunge strugurii, ea spune că sunt verzi. Când AIE nu poate amâna alegerile, ea spune că este mai bine să le organizeze la toamnă. Dar nici PLDM, nici PD nu le surâd alegerile din toamnă, darămite PL şi AMN. AIE în general ar avea nevoie de timp pentru a convinge alegătorii că sunt mai buni decât comuniştii. Deocamdată, situaţia se complică, în loc să se simplifice. Acum partidele AIE se pomenesc aliate în referendum şi concurente în viitoarele alegeri parlamentare. Ele trebuie să manifeste coeziune, să afişeze zâmbete de prietenie, să-şi coordoneze acţiunile pentru a convinge alegătorii că sunt o echipă şi, în acelaşi timp, să se pregătească de marea bătălie electorală din noiembrie. Judecând după comportamentul de până acum, vom avea parte de un spectacol de amiciţie formală, cu lovituri de coate, pe sub coaste. Atenţie la Filat şi Lupu!

Nu este mai simplă nici situaţia comuniştilor. Ei au suferit o lovitură simţitoare şi sunt puşi în situaţia să lupte împotriva dorinţei majorităţii alegătorilor de a participa la votarea preşedintelui RM. În schimb, comuniştii se pot consola cu faptul că alegerile anticipate vor avea loc în cel mai scurt timp posibil. Mai devreme nu se putea. Însă o înfrângere în referendum le-ar pica prost din toate punctele de vedere. De aceea, deşi s-a pronunţat împotriva referendumului, PCRM se poate vedea nevoit să se reorienteze, şi nu este exclusă posibilitatea ca Voronin să decidă să candideze la preşedinţie.

Constituţia RM spune (art. 80) că „nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive”. În cazul dat, Voronin ar putea pretinde că un nou mandat nu ar fi unul consecutiv. Curtea Constituţională va decide dacă interimatul lui Mihai Ghimpu poate fi considerat drept un mandat deplin sau nu.

Conform Codului Electoral, „actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea lor de către Curtea Constituţională şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Prin urmare, modificarea Constituţiei nu va mai necesita votul comuniştilor. Dar există alte bariere. Dacă comuniştii se decid să boicoteze referendumul, acesta poate să eşueze, deoarece, condorm Codului Electoral, Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în liste. Numărul total de alegători, înscrişi în listele electorale din 29 iulie 2009 a fost de 2 605 879. Aceasta înseamnă că la referendum trebuie să participe 1 563 527 de persoane. Numărul de alegători care au participat la votare la 29 iulie a fost de 1 591 757. În condiţiile în care cei 706 732 de alegători ai PCRM ar boicota referendumul, acesta ar eşua.

Şi asta nu e tot. În cazul în care referendumului se supune un proiect de lege constituţională, „acesta se consideră adoptat dacă pentru el a votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale”. Prin urmare, ca referendumul să nu eşueze, pentru proiectul AIE trebuie să voteze peste 1 milion 300 mii de oameni, ceea ce este problematic: în alegerile parlamentare din 29 iulie 2009 pentru partidele AIE, PSD şi Alianţa Verde au votat 844 549 de persoane.

Soluţia, în primul şi al doilea caz, este modificarea legii în aşa fel ca acesta să fie valabil la o participare de 50% plus 1 alegător, iar legea respectivă să fie adoptată cu simpla majoritate a voturilor celor care au participat la referendum. Fireşte, PCRM se va împotrivi din răsputeri acestor ajustări, dar e dreptul comuniştilor să se împotrivească, atâta timp cât nu au fost scoşi în afara legii.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)