Nicolae Negru: Rusia, preocupată de reunificarea RM cu România

Comentând, la „Eho Moskvî”, rezultatele alegerilor recente din RM, un jurnalist rus spunea că problema unirii RM cu România este la fel de populară la Chişinău ca eventuala unire a Rusiei cu… Noua Zeelandă. El a tras această concluzie din rezultatele electorale ale PNL care a mers în alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 cu lozinca unirii. Împreună cu un alt coleg de-al său, ambii jurnalişti întorşi de la Chişinău au încercat să asigure publicul că tema unirii nu merită atenţia care i se acordă.

Dar „Eho Moskvî” nu este un post de radio tipic.

În general, în Rusia nu se glumeşte la această temă. Dimpotrivă, acolo se observă o preocupare obsesivă mult peste simplul interes al unui stat vecin faţă de posibilitatea reunificării RM cu România. E ciudat că, pe de o parte, ruşii subapreciază numărul de unionişti, se încearcă prezentarea unionismului ca pe o tendinţă marginală în societatea moldovenească, iar pe de altă parte, ei urmăresc cu atenţie maniacală orice pas, orice mişcare în relaţiile dintre RM şi România.

Crize de gelozie

Am putea spune chiar că la gravele probleme cu care se confruntă azi Rusia, unele ameninţându-i existenţa, pare să se fi adăugat în ultima vreme încă una: „pericolul” reunificării RM cu România. Orice semn de apropiere, orice relaţie se leagă între Chişinău şi Bucureşti, între românii de pe ambele maluri ale Prutului, sunt privite din acest unghi de vedere, provocând crize de gelozie.

De aici şi preocuparea pentru tratatul de bază şi tratatul de frontieră dintre RM şi România, pentru neutralitatea RM, pentru menţinerea RM în spaţiul canonic al Patriarhiei Ruse etc. În această stare, nu e de mirare că în ziua de 7 aprilie 2009 ambasadorul Rusiei la Bruxelles a arătat cu degetul spre România, înainte chiar decât Voronin. Bucureştiul era de blamat, din punctul de vedere al ruşilor, pentru ieşirea a mii de tineri să protesteze în acea zi. Obsedată de această idee, Moscova încearcă în ultima vreme să ne descurajeze în intenţiile de integrare europeană. Recent, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin le recomanda politicienilor noştri să nu-i prostească pe moldoveni cu posibilitatea intrării în UE.

Diversiune mediatică

Şi venirea la Chişinău a unor mass-media de peste Prut este văzută de la Moscova nu drept ceea ce este – investiţii ale unor oameni de afaceri, ci o diversiune mediatică în scopul reunificării. Bucureştiul le-a trimis, crede Moscova, să influenţeze audienţa din punct de vedere politic. Sponsorii români controlează conţinutul ştirilor TV şi ale publicaţiilor pentru a promova „reunificarea cu ţara” – o asemenea idee a lansat zilele trecute portalul Russia Today într-un reportaj intitulat „Moldovan TV broadcasts more than just entertainment” (TV moldoveană, mai mult decât doar divertisment”), speriind audienţa că mass-media române ameninţă suveranitatea RM. Deputatul comunist Iurie Muntean este citat pentru a semnala acest pericol.

RT nu aduce vreun argument care ar demonstra că ştirile noilor televiziuni – e vorba probabil de Jurnal TV şi Publika – sunt controlate de Bucureşti şi că propagă ideea reunificării. Singura „dovadă” este declaraţia lui Vitali Andrievski, proprietarul unui site care spune că ar fi fost contactat de „nişte persoane din România” care i-au propus asistenţă financiară în schimbul „sprijinirii ideii de reunificare dintre RM şi România”. Evident, dl Andrievski trece sub tăcere faptul că preferă să fie finanţat de Moscova.

„Limba română, în loc de moldovenească”

Întru demascarea planurilor „expansioniste” ale României, RT relatează despre apariţia cotidianului „Adevărul” care „este tipărit în limbă română, în loc de moldovenească”. Trebuie, probabil să ai tupeu imperial ca să te alarmezi de apariţia unei versiuni locale a unui ziar bucureştean şi să nu spui niciun cuvânt despre câte ziare din Chişinău poartă aceeaşi denumire ca şi ziarele de la Moscova. Iar despre „limba moldovenească” ce să mai vorbim?

RT este un portal finanţat de statul rus, destinat străinilor, iar materialul în cauză are toate datele unei lucrări propagandistice, de spălare a creierilor, sub aparenţa unui reportaj de la „faţa locului”. „Cireaşa de pe tort” poate fi considerată opinia „expertului” Bogdan Ţârdea care vorbeşte despre „perfidia” reunificatorilor: „Operatorii moldoveni ai reţelelor de cablu care difuzează televiziunile ruseşti inserează programe româneşti în timpul de emisie a canalelor ruseşti. Programe care propagă dorinţa Bucureştiului de a-şi întoarce Moldova. Ei folosesc posturile ruseşti pentru a difuza idei pe care Moscova nu le-ar accepta niciodată”. Evident, „expertul” nu se oboseşte să dea detalii. Şi, la fel de evident, reporterul nu precizează că Bogdan Ţârdea este coordonatorul fundaţiei ruse „Priznanie”, finanţată din bugetul Federaţiei Ruse.

Adevărul este că majoritatea operatorilor de cablu transmit multe posturi ruseşti şi câteva posturi româneşti. RT foloseşte această situaţie nenormală în scopul său antiromânesc.

Şi ca să fie mai convingător, reporterul RT ne „informează” că, conform sondajelor (ce fel de sondaje?), pe parcursul anului trecut, numărul doritorilor de a se reuni cu România s-a triplat, de la 5 la 15%.

Unirea inevitabilă

Am fi însă şi noi nesinceri dacă am spune că venirea unor mass-media de peste Prut este lipsită de orice semnificaţie politică. Nu este şi nu trebuie să fie în condiţiile dominaţiei informaţionale ruseşti din RM, aşa încât majoritatea moldovenilor tratează evenimentele internaţionale prin prisma Kremlinului care ţine sub control toate televiziunile cu acoperire naţională din Rusia.

Asta, de fapt, deranjează Moscova, faptul că monopolul ei mediatic este subminat de oamenii de afaceri din România. Cât priveşte reunificarea, nu vom încerca să-i convingem pe ruşi de contrariul, că nu ar exista acest „pericol”.

Există, chiar din momentul când s-a prăbuşit URSS. E şi firesc să existe mişcarea de reunificare, şi fiindcă este firească unirea, se face şi fără propagandă. Orice zi de libertate este un pas spre unire. Chiar dacă unii nu văd semnele ei, se va produce. După o iarnă lungă, secetoasă, este greu să-ţi imaginezi vegetaţia abundentă a verii.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)