Nicolae Negru: Mutter Courage a vremurilor noastre

„Ştiaţi că… statul dintre România şi Ucraina se numeşte în germană „Republik Moldau? „Moldova” este numele statului în limba română, „Maldavien” este derivat de la forma rusificată. De altfel „Moldau” ca nume de stat nu este în germană o nouă invenţie, deja în secolul 19 se vorbea despre principatele Moldau şi Walachei.”

Diferenţa dintre Moldova şi RM

Acest text curios l-am descoperit pe site-ul Ambasadei Germane în Republica Moldova. E destinat, probabil, nemţilor, căci se găseşte numai în varianta germană. Să fi aflat nemţii abia în secolul 19 despre Moldova şi Valahia? Să nu considere ei importantă diferenţa dintre principatul Moldovei şi RM, diferenţă care, oricât de „mică” ar părea, este totuşi esenţială? O ambasadă este ca o fereastră. Făcută conştient sau nu, o confuzie expusă în ea spune ceva. Dar ce?

Căutând discursul lui Merkel

Am accesat site-ul Ambasadei Germane, căutând discursul Angelei Merkel, rostit în Palatul Republicii, la Chişinău. Din păcate, nu l-am găsit nicăieri. Pe site-ul guvernului şi al agenţiei informaţionale de stat „Moldpres” a fost afişată doar alocuţiunea premierului Filat, dar nu şi a atât de înaltului oaspete al său. Nici o agenţie de presă nu a depus efortul să descifreze înregistrarea pentru a le prezenta moldovenilor textul deplin al alocuţiunii cancelarului german, măcar în germană, până se găsesc traducători în limba română. În înregistrarea efectuată de privesc.eu, Merkel şi traducătorul se bruiază reciproc, aşa încât pot fi înţelese doar fraze separate, când în germană, când în română.

Impresii generale

De aceea, în comentariul de azi ne vom limita la nişte impresii generale, pe care ni le-am făcut din relatările mass-media şi ceea ce am reuşit să desluşim din înregistrarea de pe privesc.eu via Elldor.info.

Întrebarea la care ar fi trebuit să răspundem e dacă vizita cancelarului german a spulberat îndoielile privind viitorul RM: există şanse de aderare la UE într-un viitor nu tocmai îndepărtat (10-15 ani) sau ne este sortit să rămânem în „zona gri”, în „tinda” Parteneriatului Estic, în spaţiul-tampon dintre UE şi Rusia, fără vreo perspectivă europeană clară? Este o întrebare fundamentală care influenţează, într-un fel sau altul, comportamentul principalelor forţe de pe scena politică din RM.

Un răspuns neclar

Răspunsul, ca să fim sinceri, nu a fost unul suficient de clar, deşi Merkel s-a referit şi la acordul de asociere UE-RM, şi la acordul privind comerţul liber şi regimul de vize. Ea a spus că există perspectivă europeană pentru RM, dar fără a stabili vreun reper temporal, fără a preciza cât ar putea dura aşteptarea noastră. Vorbind alegoric, ca replică la o parabolă folosită de Filat, despre acelaşi cer şi aceleaşi orizonturi, ea nu a făcut decât promisiunea de a ne asista, inclusiv financiar, în reformarea şi efortul de integrare europeană a RM, privită ca un tot întreg în frontierele recunoscute internaţional.

O atitudine specială

Însă faptul vizitei în sine, problemele şi modul de abordate, tonalitatea vorbesc despre o atitudine specială, aproape sentimentală a Germaniei faţă de RM, în măsura în care sentimentele sunt posibile în relaţiile interstatale. E un aspect surprinzător, neaşteptat, care poate fi explicat doar parţial prin legătura istorică mediată de numeroşii colonişti germani din Basarabia. Căci nu suntem singurul stat care a găzduit colonii germane pe teritoriul său. Şi nici despre „efectul Cricova” nu poate fi vorba, căci „escala” la Cricova a fost ultimul punct de pe agenda vizitei.

Punctele nevralgice ale RM

În general, modul afectiv, amical, chiar sentimental de a face politică nu e ceva nou în relaţiile internaţionale. (Să ne amintim cu acest prilej şi de efuziunile fostului secretar general al Consiliului Europei, Terry Davis, după întâlnirile cu Voronin şi excursiile la Cricova.) Acelaşi Biden şi-a construit discursul ca un sufletist iremediabil. Dar el nu poate înlocui toată America, care, în ultima vreme, din anumite motive se „dezangajează”, după cum s-a exprimat Vladimir Socor, în raport cu regiunea noastră. Judecând după unele crâmpeie, tonalitatea şi mesajul lui Frau Merkel par sobre, cu puţine metafore, dar riguroase, meticulos construite, punctând cu precizie punctele nevralgice ale statului şi societăţii moldave. Ceea ce denotă un grad de implicare pe care nu l-au manifestat alţi lideri europeni până la ea. Poate pentru că nu ne-au vizitat. Dar şi acest fapt spune ceva.

Un mesaj afectiv

Dacă nu ca formă, mesajul lui Merkel îl putem considera afectiv ca esenţă. E al unei Mutti, care, pe lângă grija faţă de datoriile mari ale Greciei, Italiei, Spaniei, faţă de soarta întregii Uniuni Europene, îşi ia în spate, fără să cârtească, şi grija faţă de „sărmana” RM. O face din naivitate, nu ştie cu cine se leagă şi la ce „se înhamă”? Oricum, o putem numi Mutter Courage a vremurilor noastre. Şi aplauzele chişinăuenilor, şi cele 460 de sticle de vin primite în dar de la „Cricova”, şi „obiectul inflamabil”, aruncat de un tânăr în maşina ei în drum spre aeroport îşi pot pot găsi un loc simbolic, la fel de sentimental, într-o eventuală adaptare a spectacolului brechtian la noua conjunctură europeană. Fiindcă veni vorba, doar celor 11 mii de sticle de vin dăruite de Voronin lui Băsescu nu le putem găsi, cel puţin deocamdată, locul în istorie, fiindcă, după cum s-a dovedit, deşi impresionant, nu a fost un cadou sincer, din toată inima. De aceea, probabil, perioada respectivă a fost un timp pierdut.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)