Nicolae Negru: Lecţia letonă

Nu ştim ce concluzii vor trage politicienii noştri din referendumul leton, dar ar trebui să-i acorde măcar un pic de atenţie. Dacă s-ar organiza un referendum în favoarea limbii ruse pe pământ moldav, sunt mari şansele de reuşită, pentru că, în dorinţa lor de a rezolva nişte probleme politice curente, liderii AIE au umblat la Constituţie şi au distrus „pe alocuri” învelişul protector al acesteia. Un referendum pe tema statutului limbii ruse ar necesita prezenţa a doar unei treimi din alegătorii înscrişi în listele de vot, ceea ce constituie circa 88O mii de persoane. Cifra respectivă nu e de neatins, dacă sumăm numărul alegătorilor PCRM, PSD şi ale altor partide proruseşti.

Până la decizia de organizare a referendumului din 5 septembrie 2010, pentru modificarea art. 78 privind alegerea preşedintelui RM, Constituţia noastră avea prevederi similare cu cea letonă: orice modificare a Constituţiei prin referendum necesita acordul a cel puţin 50% plus 1 vot din numărul alegătorilor înscrişi în liste. Făcând abstracţie de faptul că referendumul constituţional în sine a creat un precedent periculos, deputaţii au coborât şi „pragul” participării până la 33%. Nu demult ei umblau, în special reprezentanţii PL, cu ideea eliminării totale a pragului. Ca şi Voronin cândva, liderii AIE se cred probabil veniţi la putere pentru veşnicie.

Revizuirea Constituţiei RM prin referendum poate fi iniţiată de „un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative” (un calcul elementar demonstrează că suma semnăturilor din 11 raioane depăşeşte cifra de 200 mii, iar în RM există 37 de raioane).

O banală schimbare a puterii ar putea fi suficientă pentru a le da forţelor proruseşti curajul iniţierii unui referendum similar celui leton. Să nu uităm că limba rusă este instrumentul cu care Kremlinul doreşte să fortifice poziţia Rusiei în spaţiul postsovietic. Unii lideri de la noi care ne vorbesc atât de des despre acţiunile prezumtive ale Moscovei împotriva lor personal dau dovadă de o miopie strigătoare la cer atunci când vine vorba să protejeze identitatea şi interesul naţional, lovind cu barosul amendamentelor legislative, formând o breşă enormă în actuala Constituţie prin încercarea de a o modifica prin referendum, când aceasta permite doar revizuiri în Parlament, cu două treimi de voturi. Spre deosebire de politicienii letoni, politicienii moldoveni nu gândesc pe termen lung şi folosesc Constituţia în interes de partid sau chiar personal, pentru a şterge praful de pe imaginea lor prăfuită. „După mine, potopul!” e principiul lor, probabil.

Peste 300 mii de ruşi stabiliţi în timpul ocupaţiei sovietice în Letonia refuză să înveţe letona şi să dea un examen de cunoaştere a limbii de stat pentru obţinerea cetăţeniei letone. Oficializarea limbii ruse ar determina, în ultima instanţă, scutirea lor de această obligaţie considerată de ei umilitoare, acordându-li-se dreptul de vot, fapt care ar schimba în mod sensibil raportul de forţe în politica letonă.

În opinia majorităţii analiştilor politici, referendumul va adânci prăpastia dintre letoni şi ruşi, care, încurajaţi şi sprijiniţi de Rusia, vor încerca să organizeze alte referendumuri, exercitând astfel presiuni asupra autorităţilor letone.

Dacă nu vor învăţa nimic politicienii noştri, partidele proruseşti vor învăţa cu siguranţă de la letoni. Moscova va avea grijă să le organizeze „schimb de experienţă”.

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)