Nicolae Negru: De ce se plânge Voronin

Comuniştii au căzut în propria groapă. Săptămâna trecută, ei au ieşit cu o declaraţie prin care se angajează să participe la modificarea articolului privind modul de alegere a şefului statului, până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, arătându-se dispuşi să semneze un angajament politic în acest sens.

Până joia trecută, PCRM a tot insistat asupra stabilirii datei dizolvării Parlamentului, imediat după 16 iunie, când se împlineşte un an de la precedenta dizolvare, indiferent de faptul dacă va fi sau nu amendat articolul 78 din Constituţie. Acesta era şi motivul principal al lipsei lor de la şedinţele Legislativului. Chiar dacă nu anunţă suspendarea boicotului, ei se declară dispuşi să facă cedări care pot determina amânarea dizolvării Parlamentului. Mai mult, „pentru găsirea unui consens maxim, PCRM este disponibil chiar şi să modifice proiectul său de modificare a art.78 cu păstrarea conceptului de bază”.

Dacă acceptă să adopte o nouă modalitate de alegere a preşedintelui RM în actualul Legislativ, acesta nu va putea fi dizolvat decât în noiembrie, tocmai când expiră mandatul Comisiei Electorale Centrale, ceea ce înseamnă că alegerile vor fi stabilite după anul nou, ca să se reuşească fie prelungirea mandatului actualei Comisii, fie alegerea unei noi componenţe a CEC.

Surprinzătoarea schimbare de macaz a comuniştilor este legată de o schimbare de atitudine din partea reprezentanţilor comisiei de la Veneţia, care nu mai consideră imposibilă modificarea Constituţiei prin referendum, după ce s-a descoperit că traducerea Constituţiei RM, de care s-au folosit la scrierea recomandaţiei, a fost „trunchiată”. Vestea a fost adusă de la Strasbourg de către deputatul PL, Ana Guţu. Liderul PLDM, Marian Lupu, spune că schimbarea a intervenit după ce preşedintele Comisiei de la Veneţia s-a convins că liderul PCRM, Vladimir Voronin, este inflexibil şi nu acceptă niciun compromis în ce priveşte modul de alegere a şefului statului, excluzând orice posibilitate ca PCRM să voteze pentru proiectul alegerii preşedintelui RM prin vot direct, propus de AIE.

Argumentele reprezentanţilor europeni par mai mult o scuză, un pretext, căci inflexibilitatea PCRM s-a manifestat şi până şi după 7 decembrie, când a eşuat alegerea preşedintelui RM. Revizuirea poziţiei Europei ar putea fi legată mai curând de noua conjunctură geopolitică, determinată de reorientarea radicală a Kievului spre Est, de victoria forţelor proruseşti, care transformă Ucraina într-un instrument al Moscovei. În noile condiţii, sprijinirea comuniştilor ar însemna predarea benevolă a RM, împingerea ei în braţele Moscovei. E suficient faptul că Voronin a semnat în martie 2009, în plină campanie electorală, un document prin care acordă trupelor ruse dreptul de a rămâne pe teritoriul RM oricât va dori Moscova.

Declaraţia PCRM semnalează că Voronin a simţit că îi fuge pământul de sub picioare. Într-un gest de disperare, el i-a invitat pe ambasadorii SUA, ai Rusiei şi Ucrainei pentru a le reproşa că sprijină AIE nu atât pentru că este proeuropeană, cât pentru că este anticomunistă. Ceea ce este adevărat şi neadevărat totodată. Este adevărat că Europa se simte jenată să aibă de a face cu un partid cu trecut criminal, ce se revendică de la PCUS. Pe de altă parte, democraţia a avut de câştigat în mod evident după 29 iulie 2009, în toate privinţele. Voronin crede că Europa este proastă şi nu înţelege ce fel de societate a construit PCRM timp de opt ani.

Dacă nu există dubii că liderii AIE sunt proeuropeni, despre liderii PCRM nu se poate spune acelaşi lucru. Ei au simulat integrarea europeană, cum au simulat şi democraţia.

Este evident că PCRM a primit o lovitură puternică şi Voronin s-a văzut nevoit să se replieze. El învinuieşte AIE de „interpretarea absolut tendenţioasă a poziţiei PCRM privind disponibilitatea găsirii unui compromis privind modificarea art. 78 din Constituţie” şi „condamnă faptul că unii lideri politici implică experţii Consiliului Europei în disputele politice de la Chişinău, mai ales în privinţa posibilităţii modificării Constituţiei prin referendum”.

Unda verde pentru referendum avantajează AIE, fie că e vorba despre referendum constituţional, fie că e vorba despre unul consultativ. Se va ridica PCRM împotriva referendumului, îşi va chema simpatizanţii în stradă? Nu este exclus, deşi ar fi o prostie din partea liderilor comunişti să manifeste împotriva consultării poporului. Însă obsesia puterii, frustrările care îl domină pe Voronin nu îi permit să se orienteze corect în conjunctura actuală. Schemele, scenariile, şmecheriile tactice ale comuniştilor eşuează tocmai din cauza că le lipseşte simţul măsurii, al realităţii.

Comuniştii s-ar putea simţi încurajaţi în organizarea protestelor şi de recenta declaraţie a lui Putin, care a comparat situaţia din RM cu cea din Kârgâzstan, calificând-o aproape la fel de instabilă.

Oricât de binevoitoare am considera comentariile premierului rus făcute după întâlnirea cu premierul moldovean Vlad Filat, acestea nu sunt deloc măgulitoare. Spre deosebire de Kârgâzstan, RM are un parlament şi un guvern legitim. Chiar şi interimatul funcţiei de preşedinte este exercitat în conformitate cu Constituţia RM. Instabilitatea din RM este una potenţială, nu reală. Aşa că implicarea lui Putin pentru stabilizarea situaţiei pare mai curând o sugestie, o provocare la dezordine. Şi de aceasta va trebui să ţină cont Comisia de la Veneţia.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)