Nicolae Negru: Ce vor teroriştii ceceni?

Ruşii nu discută despre cauzele actelor teroriste, despre motivele care îi determină pe atacatorii sinucigaşi să ia viaţa multor oameni nevinovaţi. Ei nu se întreabă ce vor cecenii, preferând să vorbească despre terorism în general, făcând abstracţie de datele concrete ale terorismului din Rusia, pretinzând că e vorba despre acelaşi terorism care ameninţă SUA, Marea Britanie, Spania şi alte state ale lumii. Se face o conexiune a teroriştilor ce activează în Rusia cu terorismul mondial în baza apartenenţei la Islam a acestora.

Kremlinul nu poate să recunoască faptul că acţiunile teroriste ar putea fi legate de lupta cecenilor pentru independenţă. Această cauză este ignorată în mod deliberat, lansându-se ipoteza că exploziile din metroul din Moscova sunt consecinţa unui sentiment de răzbunare personală a unor femei rămase văduve în urma unei operaţiuni reuşite a serviciilor secrete ruseşti în Cecenia.

După ce a anunţat astă-toamnă încheierea operaţiunilor militare în Cecenia, atacurile sinucigaşe lezează orgoliul lui Putin. El ameninţă că va scotoci canalizaţia din toate oraşele Rusiei pentru a-i stârpi pe cei care au comis actele teroriste din metroul din Moscova. Doar că cecenii vin din Cecenia. Măsurile lui Putin nu pot să dea efectul scontat dacă vor viza numai consecinţele, nu şi cauzele.

„Văduvele negre” periculoase

Un articol „Ce le face pe femeile cecene atât de periculoase?” („What Makes Chechen Women So Dangerous?), publicat la 30 martie, în „New York Times” de Robert A. Pape, Lindsey O’Rourke şi Jenna McDermit, pune la îndoială faptul că atacurile sinucigaşe ale cecenilor corespund stereotipurilor pe care vor să le creeze autorităţile ruse. Rebelii ceceni nu se încadrează în categoria extremiştilor musulmani care luptă pentru religia lor. Oricât de mult ar dori Rusia să convingă Occidentul că războiul ei este parte a războiului global împotriva terorismului, datele despre cecenii care devin atacanţi sinucigaşi, fie bărbaţi, fie femei, relevă contrariul, scriu autorii, care au analizat toate atacurile suicidare începând cu 2000. Dintre cele 63 de persoane implicate în 42 de incidente doar câteva au invocat motive religioase. Absoluta majoritate dintre cei a căror identitate a putut fi stabilită erau din Caucaz şi nu jihadul global îi motivase la acţiuni teroriste. După cum arată cercetările autorilor, efectuate în Liban, Cisiordania, Irak, Afganistan, Sri Lanka şi în alte părţi ale lumii, atacurile teroriste sinucigaşe „sunt mai întotdeauna un ultim recurs împotriva ocupaţiei militare străine”.

Cazul Ceceniei este un exemplu grăitor în acest sens, consideră autorii, precizând că trupele ruse, revenind în Cecenia în 1999, în număr de circa 90 mii de soldaţi, au ucis 30 000-40 000 de civili dintr-o populaţie de 1 milion de oameni. Tactica gherilei şi a luării de ostatici, folosită cu succes de ceceni până atunci, în primul război ruso-cecen, nu mai era eficientă. A fost aplicată o nouă tactică în care femeile jucau un rol central de la bun început. În mesajul lăsat de Khava Barayeva, prima din cele două femei sinucigaşe care au condus un camion cu exploziv în clădirea forţelor speciale ruse din Alkhan-Yurt, se spunea că ea luptă pentru independenţa Ceceniei şi îi îndemna pe bărbaţii ceceni să meargă la sacrificii similare din sentimentul de demnitate, „să nu ia rolul femeii, stând acasă”. 32 de bărbaţi ceceni au răspuns chemării sale.
Se consideră că Barayeva a inspirat mişcarea „văduvelor negre” – femei cecene care şi-au pierdut soţul sau copilul sau o rudă apropiată din cauza „ocupaţiei” şi au murit în acţiuni de răzbunare. Lor le aparţin 24 de atacuri sinucigaşe, inclusiv exploziile a două avioane de pasageri în august 2004, soldate cu 90 de morţi şi exploziile din metroul de la Moscova de marţea trecută, soldate cu 39 de morţi. Femeile au avantajul de a călători mai uşor la ţintele stabilite.

Războiul de departe

Autorii atrag atenţia asupra faptului că şi comandantul rebelilor Doku Umarov, avertizând Rusia despre iminenţa unor atacuri („Ruşii cred că războiul e la distanţă… Sângele se va vărsa nu numai în oraşele noastre, dar se va vărsa şi în oraşele lor… Operaţiunile noastre militare vor cuprinde întreaga Rusie”), a lăsat să se înţeleagă clar că nu e vorba despre restaurarea califatului Islamic, ci despre independenţa Ceceniei: „Acesta este pământul fraţilor noştri şi e datoria noastră sfântă să eliberăm aceste pământuri”.
În pofida scepticismului general, autorii văd o posibilitate de a se ajunge la pace.

Pauza de trei ani – din noiembrie 2004 până în octombrie 2007 nu a avut loc niciun atac – este, din punctul de vedere al autorilor, consecinţa masacrului copiilor din şcoala de la Beslan, care a provocat repulsia cecenilor, dar şi a unei noi tactici din partea ruşilor, menite să cucerească sufletul şi mintea populaţiei obosite de război. Numărul de civili ucişi în acţiunile militare s-a redus considerabil şi a fost garantată amnistia rebelilor care vor depune armele. 600 de separatişti s-au predat în 2006.

Din păcate, ruşii au întrecut măsura, făcând presiuni asupra guvernului cecen prorus al lui Ramzan Kadyrov să-i nimicească pe militanţii rămaşi. Acesta s-a conformat, iniţiind o ofensivă antiteroristă cu măsuri foarte aspre. Persoanele suspecte au fost răpite, băgate în închisoare şi forţate, inclusiv prin tortură, să depună mărturii şi să se autodenunţe, casele lor fiind incendiate. O investigaţie efectuată de „The Times”, în februarie 2009, a constatat că administraţia lui Kadyrov este învinuită de aplicare „extensivă” a torturii, execuţiilor şi a intimidării martorilor.

Ocupaţi de o marionetă

Noul val de atacuri suicidare, după ce Rusia a anunţat încheiera operaţiunilor militare în Cecenia, se explică din punctul de vedere al autorilor prin faptul că măsurile lui Kadyrov au devenit mai dure decât ale ruşilor. Astfel, terorismul suicidar cecen este motivat puternic atât de ocupaţia militară a Rusiei, cât şi de ocupaţia militară indirectă a forţelor de securitate cecene proruse. Chiar dacă nu ar fi pus capăt terorismului, continuarea politicii moderate din perioada 2005-2007 ar fi putut reduce violenţa la un nivel suportabil pentru ambele părţi, cred autorii.
Deoarece noul val de separatişti ceceni îl consideră pe preşedintele Kadyrov drept o marionetă a Kremlinului, orice soluţie realistă trebuie să sporească legitimitatea principalelor instituţii sociale ale Ceceniei. Primul pas în acest sens ar fi organizarea unor alegeri libere şi corecte. Alţi paşi ar include adoptarea unor standarde internaţionale acceptate în ce priveşte comportamentul uman printre forţele de securitate şi distribuirea egală a veniturilor petroliere, aşa încât musulmanii ceceni să beneficieze de propriile resurse, propun autorii.

Nicio soluţie politică nu va rezolva toate problemele, cred ei. Dar atacurile din metrou ar trebui să facă Rusia să înţeleagă că liniştirea rebeliunii prin diplomaţie este în interesul securităţii sale. Atâta timp cât cecenii se vor simţi ocupaţi, fie direct de către Rusia, fie de vasalii ei, ciclul violenţelor va continua, conchid autorii. 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)