Nicolae Negru: Avem nevoie de o altă Alianţă

Mirarea lui Voronin că există „analişti de dreapta”, care se pronunţă împotriva referendumului, poate fi asemănată cu mirarea unui căpcăun descoperind că există oameni care judecă raţional şi manifestă demnitate. Liderul comunist ştie prea bine că pe timpul guvernării sale cei care exprimau puncte de vedere „de dreapta” nu aveau acces nu numai la televiziunea publică, ci şi la cele private. Iar singura televiziune privată care îşi permitea să invite „analişti de dreapta” era cât pe ce să-şi piardă licenţa. A salvat-o 7 aprilie.

Gaz peste foc

Liderii AIE au turnat gaz pe foc, anunţând un referendum în loc să continue procesul de alegere a şefului statului, identificând un candidat neafiliat. Până şi cei mai convinşi adepţi ai Alianţei au reacţionat cu nedumerire şi neîncredere la acest pas neaşteptat, discutabil nu numai din punct de vedere legal, dar şi al eficienţei sale. Există mari îndoieli că referendumul va reuşi, că în felul acesta pot fi evitate alegerile anticipate, pe care nu şi le doresc partidele AIE. Căci toate sondajele arată că majoritatea moldovenilor ar prefera alegerea preşedintelui RM „de popor”, nu de parlament. Nemulţumirile şi dezamăgirile ce s-au adunat pe parcursul a doi ani de guvernare AIE de asemenea îşi vor spune cuvântul şi ar putea înclina balanţa împotriva participării la referendum sau împotriva soluţiei propuse de Alianţă.

Au pierdut simţul realităţii

Tăcerea UE şi a SUA e iarăşi un semn rău, dar, se pare, liderii AIE au pierdut simţul realităţii. Ei nu comunică nu numai între ei, dar şi cu societatea civilă, cu presa, cu alte partide. Chiar dacă, din punct de vedere economic, guvernarea AIE înregistrează anumite rezultate, percepţia cetăţeanului nu este în folosul Alianţei, spun sondajele. Raportul pe care l-a prezentat Vlad Filat la împlinirea unui an de guvernare denotă tendinţa de a se autoamăgi, în timp ce mass-media, fixată pe negativ, pe fapt divers, prezintă realitatea mai rea decât este. Neînţelegerile, certurile, conflictele de mahala, în lipsa unei strategii de comunicare cu cetăţenii, pe de o parte, şi neprofesionalismul presei, care vânează doar scandalul, senzaţionalul, pe de altă parte, îl sperie pe cetăţean, îi creează impresia de „dezordine”, de „haos”, de imprevizibilitate cu atât mai alarmantă, cu cât este „acompaniată” de creşterea preţurilor şi tarifelor.

Un prag necesar

Oricum, Alianţa nu are alternativă. Întoarcerea comuniştilor la putere o pot dori numai cei care nu pun preţ pe democraţie, pe viitor. Timp de 8 ani, PCRM a demonstrat că este dominată de reflexe totalitariste, sovietice, că mimează pluralismul şi democraţia. Păstrarea AIE rămâne singura şansă ca RM să înainteze pe calea democratizării şi integrării europene.

Pragul de 61 de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui RM a fost instituit pentru a preîntâmpina acapararea tuturor ramurilor puterii de un singur partid. În 2001, acest pericol nu a putut fi evitat, dar în 2005 au existat şanse. În 2009, regimul comunist s-a împiedicat de pragul respectiv şi a căzut. Dar pericolul guvernării monocolore nu este înlăturat definitiv. Nu este de dorit nici chiar venirea unui singur partid din AIE la putere. Ghimpu demonstrează înclinaţii autoritare asemănătoare cu ale lui Voronin. Nu degeaba se simpatizează reciproc. Dacă ar depinde doar de liderul PL, mă tem că accesul la televiziunea publică ar fi la fel de limitat ca şi în perioada guvernării PCRM. Ştim că şi metodele de conducere ale altor lideri de partide lasă de dorit din punct de vedere democratic. De aceea, pragul trebuie păstrat, iar obiectivul menţinerii la putere a AIE trebuie să-l preocupe pe fiecare cetăţean al RM, care consideră că democraţia şi orientarea europeană sunt nu numai valori în sine, ci şi singura posibilitate de a ne îmbunătăţi viaţa.

E nevoie de punţi

Partidele trebuie împinse să negocieze, să accepte compromisuri şi din alt motiv. Societatea noastră fiind împărţită în două tabere, politicienii trebuie să arunce punţi peste prăpastia care ne desparte unii de alţii. În cartea sa, „Teatrul vieţii mele”, Ion Ungureanu vorbeşte despre greşeala manifestată de Frontul Populat în atitudinea intransigentă, agresivă faţă de deputaţii agrarieni, cu mulţi dintre care se putea discuta şi găsi limbaj comun. Dar cineva nu a dorit acest lucru şi ştim azi de ce. Aceeaşi intransigenţă şi lipsă de compromis o manifesta şi o mai manifestă dl Ghimpu. Nu credem că este şi el în serviciul Rusiei, dar ambiţia sa egoistă are efecte similare. De cealaltă parte sunt la fel fraţi şi surori, părinţi şi bunici de-ai noştri. Trebuie să comunicăm cu ei. De altfel, şi obsesia pentru posturi este o trăsătură specifică regimurilor totalitariste, unde valorezi proporţional cu funcţia pe care o ocupi. În afara unui post sau a unei poziţii autorizate de unicul Partid nu însemni nimic.

O forţă morală

Alianţa poate reuşi numai dacă rămâne, spre deosebire de PCRM, o forţă morală, cu comportament democratic ireproşabil. Ea trebuie să-şi anuleze decizia de organizare a referendumului pentru a avea dreptul moral să mai guverneze.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)