Nicolae Negru: Aşteptând pe Filat, Ghimpu, Lupu şi Urechean

Se pare că politicienii noştri încep să uite că discuţia despre necesitatea modificării Constituţiei a pornit de la blocajul alegerii preşedintelui RM. Astăzi îi auzim discutând de zor despre… denumirea limbii române. Unde dai şi unde crapă…


Criză constituţională, nu politică

S-a spus la început că nu e vorba despre o criză politică, ci constituţională şi, prin urmare, e suficient să redactăm altfel articolul corespunzător din Constituţie, supunându-l referendumului. Unii propuneau ca preşedintele să fie ales de „popor”, alţii spuneau că procedura trebuie să rămână aceeaşi, modificându-se doar numărul de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui în Parlament, în primul sau în al doilea tur. În interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană, dacă e să judecăm după declaraţiile liderilor, părerile erau împărţite. Rămânea ca Filat, Ghimpu, Lupu şi Urechean să se întâlnească şi să decidă varianta pe care o consideră optimă, dar nu s-au întâlnit, căci mai sperau că Marian Lupu va fi ales pe 7 decembrie.

După 7 decembrie, când părea că a venit momentul deciziei, apăru, din senin, ideea evitării alegerilor anticipate şi, astfel, treptat, s-a ajuns la propunerea înlocuirii actualei Constituţii cu alta mai bună. Acesta a fost ”asul” din mâneca preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, care a şi creat o comisie pentru analiza situaţiei.

Limba fără denumire

Liderii AIE au manifestat iarăşi opinii diferite şi divergenţele nu au fost eliminate nici până azi. În primul rând, este pusă la îndoială însăşi ideea adoptării unei noi Constituţii într-un moment atât de tensionat şi într-un termen atât de restrâns, în al doilea rând apar întrebări în legătură cu legalitatea acestui act şi, în al treilea rând, se atestă o serie de declaraţii contradictorii atât asupra tipului viitorului construct statal – republică parlamentară, republică prezidenţială sau semiprezidenţială, cât şi asupra unor articole ”sensibile”, în special art. 13, privind limba viitorului stat. Situaţia se complică şi prin faptul că un referendum asupra noii Constituţii ar putea eşua din cauza modificării articolului privind denumirea limbii, şi lucrul acesta îl înţelege însuşi autorul ideii, Mihai Ghimpu, sugerând, în cadrul unui interviu televizat, că denumirea limbii oficiale ar putea fi omisă în eventuala nouă Constituţie.

Între paranteze, un pas spre unire

Această idee însă a fost ignorată de mass-media, inclusiv de postul TV care a difuzat interviul. S-a afirmat că Ghimpu consideră necesară schimbarea denumirii limbii oficiale din moldovenească în limba română, fără să se precizeze că spicherul şi preşedintele interimar a spus acest lucru la general, nu cu referire la apropiatul referendum. Marian Lupu şi-a manifestat dezacordul, declarând că ”limba moldovenească” trebuie să rămână în Constituţie, cu menţiunea că aceasta este identică cu limba română, care poate figura între paranteze. Întrebat dacă sprijină propunerea modificării denumirii limbii oficiale în Constituţie, Filat a declarat că PLDM nu trebuie să sprijine pe nimeni în această chestiune, că e de la sine înşeles că denumirea limbii oficiale este limba română, precizând însă că adoptarea noii Constituţii nu este încă hotărâtă. Victor Osipov, prim-vicepreşedintele AMN, a răspuns că partidul său a fost întotdeauna pentru limba română. De cealaltă parte, ”stataliştii”, în persoana deputatului comunist Mark Tkaciuk, au ripostat că introducerea în Constituţie a denumirii „limba română” va însemna un prim pas spre unirea cu România.

O vacă sfântă

Astfel, spiritele încep să se încingă tot mai mult, problema denumirii limbii începe să iasă în prim plan, şi apare riscul unei deturnări a discuţiei pe o pistă secundară în momentul dat. Denumirea limbii este o chestiune importantă, dar prioritatea AIE la etapa actuală este cu totul alta: să stopeze criza economică şi să facă în aşa fel ca cetăţenii RM să se vindece definitiv de nostalgie după trecut, ca PCRM să nu mai poată reveni la putere. Alegerea preşedintelui RM rămâne în continuare o problemă.

Nici chiar dacă omitem denumirea limbii oficiale, nu putem avea certitudinea că în felul acesta vom asigura reuşita referendumului, iar neavând această siguranţă ar fi o prostie să facem un asemenea pas. Un eventual eşec ar fi demoralizant şi ar da apă la moara forţelor proruseşti. Avem prea puţin timp la dispoziţie pentru a pregăti cum se cuvine referendumul. Şi nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece.

Mai ales că adoptarea unei noi Constituţii nu garantează, conform opiniei unor jurişti, evitarea alegerilor anticipate. Ar fi bine să le putem evita, dar nu cu preţul legalităţii. Constituţia noastră e ca o vacă bolnavă, dar sfântă. Trebuie să o tratăm cu prudenţă.

Comuniştii pot fi bătuţi şi trebuie bătuţi pe căi legale.

De ce durează atâta?

În timp ce Mihai Ghimpu şi Serafim Urechean se pronunţă frecvent pentru evitarea alegerilor anticipate (şi nu e greu de înţeles de ce), Vlad Filat şi Marian Lupu manifestă ”reticenţă” când vine vorba despre aceasta. Se împlinesc acuşi două luni din ziua când s-a încercat alegerea preşedintelui, iar AIE nu are încă o soluţie comună. Şi cu cât răspunsurile întârzie mai mult, cu atât e mai mare agitaţia, cu atât creşte mai repede tensiunea şi incertitudinea din societate. De ce durează atât de mult luarea unei decizii comune, şi de ce nu s-ar putea abţine liderii AIE de la unele declaraţii contradictorii, atâta timp cât nu s-a ajuns la un numitor comun?

Filat a declarat că liderii AIE se vor întruni până la sfârşitul lunii şi ne vor spune ce facem mai departe. Aşteptăm.

Din punctul nostru de vedere, denumirea limbii oficiale nu poate fi stabilită prin referendum. Ar fi o aberaţie să punem la vot adevărul. Denumirea limbii nu ţine nici de democraţie, nici de drepturile omului, cum declară dl Lupu. Adevărul este mai presus de o asemenea”democraţie”.

Cei care doresc ”limbă moldovenească” să şi-o creeze. Limba literară, limba documentelor scrise în RM, inclusiv Constituţia şi toate celelalte legi, este româna. Numind-o moldovenească făptuim un furt intelectual, ne izolăm de restul spaţiului românesc. Ceea ce ne arată anacronici, rupţi de realitate, ridicoli. Să ne imaginăm că un partid sau altul pune la referendum problema denumirii Windows-ului în RM, pe motiv că suntem stat aparte şi nu trebuie să se numească aşa ca peste Prut.

Personal, consider că, având puţină răbdare, problema denumirii limbii poate fi rezolvată în viitorii câţiva ani, cu condiţia că reuşim să o depărtăm cât mai mult de politic.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)