Nicolae Negru: AMN rămâne în zona incertitudinii

În loc să se discute despre căile de modernizare şi înnoire a partidului, la congresul Alianţei „Moldova Noastră” s-a dat o luptă crâncenă pentru postul de preşedinte al AMN între Serafim Urechean şi Veaceslav Untilă. Lupta de idei a fost substituită cu lupta pentru întâietatea personală. Preşedintele şi vicepreşedintele AMN s-au încăierat ca doi berbeci pe punte, punând la bătaie reputaţia şi viitorul acestei formaţiuni.

Se vede că liderii AMN au purces la convocarea congresului fără o discuţie prealabilă şi fără să ajungă la un numitor comun în privinţa reformelor ce trebuie întreprinse în partid. Urechean a urmărit realegerea sa în funcţia de preşedinte, iar dl Untilă şi-a pus în gând să fie el preşedinte, declanşând, spre surprinderea lui Urechean, o adevărată campanie electorală în partid.

Deşi nu l-ar fi costat nimic, Urechean s-a ambiţionat şi nu a dorit să respecte elementara condiţie a votului secret, pentru care a pledat Untilă şi simpatizanţii săi. Faptul că statutul AMN nu stipulează în mod expres votul secret la alegerea preşedintelui vorbeşte despre atitudinea „lejeră” faţă de preceptele democraţiei în acest partid. La rândul său, dl Untilă a redus nevoia de schimbare în AMN la necesitatea alegerii sale în fruntea partidului. Ceea ce nu e chiar aşa. Din punctul nostru de vedere,  cu tot respectul pentru dl Untilă, o simplă rotaţie de cadre în interiorul AMN nu rezolvă situaţia.

Este de presupus că scandalul izbucnit la congres este consecinţa unei divizări mai vechi în cadrul acestui partid eterogen, constituit din trei formaţiuni de orientări diferite, care, la rândul lor, reprezentau rodul fuziunii a peste 10 partide din cele mai variate, de la proruseşti la unioniste, de la centru stânga la centru dreapta. Caracterul eterogen al partidului a generat în permanenţă lupte politice interne cu „pierderi” de membri (V. Pavlicenco, A. Ţăranu ş.a.), a determinat „oscilaţii” de curs politic sau, dimpotrivă, o lipsă de reacţie, o atitudine pasivă faţă de unele evenimente curente. AMN nu are o fizionomie politică distinctă, mai cu seamă în ce priveşte politica externă, care e mai mult apropiată PD şi PCRM decât partidelor liberale, cu care s-a aliat în politica internă. Unii membri ai AMN, de la vârful partidului, dar şi din teritoriu, au făcut parte din nomenclatura comunistă şi s-ar simţi mai bine în cadrul PCRM sau ale altor partide de stânga, în timp ce alţii împărtăşesc în mod sincer valorile europene şi se pronunţă pentru apropierea de România.

Până nu demult, Serafim Urechean menţinea unitatea relativă a acestui partid, tocmai pentru că se situa din punct de vedere politic în afara oricărui grup concurent, asumându-şi mai curând un rol de arbitru decât de lider. Declaraţiile lui pot fi considerate drept model de echilibristică pe plan geopolitic. Şi fiindcă, la noi, primează geopolitica, faptul că el reuşeşte să se prezinte nici unionist, dar nici antiunionist, nici prorus, dar nici antirus îi asigură o poziţie dominantă în AMN.

AMN s-ar fi destrămat demult şi s-ar fi redus la dimensiunile PSD sau UCM dacă lider era altcineva decât Urechean. Însă vremea lui e pe sfârşite, a trecut deja.

Ca şi în sport, un partid este testat periodic în competiţiile electorale şi trebuie să fie mereu în formă bună dacă nu doreşte să fie marginalizat sau chiar eliminat de pe arena politică. Din acest punct de vedere, AMN are o problemă. Rezultatele sale electorale vorbesc despre o tendinţă negativă pe planul popularităţii şi încrederii alegătorilor. De la circa 20 la sută din voturi obţinute pentru consiliile raionale şi municipale în alegerile locale din 2007, AMN a coborât la circa 10 la sută pe data de 5 aprilie 2009 şi la 7,35% în ziua de 29 aprilie 2009. Sondajele recente indică în continuare o scădere a intenţiilor de vot pentru acest partid.

Ar fi nedrept însă dacă am spune că problema modernizării nu s-a pus deloc la congresul AMN. Alegerea lui Victor Osipov în funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului trebuie considerată ca expresie a preocupării dlui Urechean faţă de întinerirea partidului. Totuşi cu o rândunică nu faci primăvara. Era, din punctul nostru de vedere, nevoie de schimbări radicale şi, se vede, dl Urechean s-a temut de ele.  Rămânerea sa în postul de preşedinte trimite un semnal că partidul nu se schimbă. Alegerile precedente au demonstrat că moldovenii vor lideri noi.

AMN are nevoie de o resetare din mers după o altă concepţie, una „revoluţionară”. Participarea lui Urechean era necesară, dar în altă calitate. El putea să ţină cont de experienţa lui Diacov, însă a insistat să înveţe din propriile greşeli. Lui Osipov i s-a atribuit rolul lui Chirtoacă, fără ca acesta să fi câştigat mai întâi primăria Chişinăului.

Pe cât de multe au fost aşteptările, pe atât de mare a fost dezamăgirea după acest congres. AMN rămâne în aceeaşi zonă a incertitudinii.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)