Nicolae Negru: „Raiderism”, pe înţelesul tuturor

Ca să facem ordine în societate, în economie, ar trebui să facem mai întâi ordine în capetele noastre. Folosirea termenilor improprii, insuficient de expliciţi, dă naştere la confuzii, îi îndreaptă pe oameni în direcţie greşită. Recentul scandal declanşat în legătură cu ceea ce premierul Filat a numit „atac de tip raider” asupra a patru bănci – Moldova Agroindbank, Universalbank, Banca de Economii şi Victoriabank – este unul din aceste cazuri. Premierul greşeşte, aceste bănci, sau o parte din ele, nu au fost atacate de „raideri”, ci de escroci, tâlhari.

„Preluare ostilă”

În termenologia economică de limbă engleză, cuvântul „raider” se referă la un individ sau o organizaţie care încearcă să preia o companie, o firmă împotriva voinţei conducerii acestei companii. „Atacul de tip raider” este de fapt o invenţie lingvistică moldovenească, o calchiere din limba rusă. În Occident, în România se foloseşte, de obicei, sintagma „preluare ostilă”, când compania revine „raiderului” fie prin aprobarea majorităţii acţionarilor, fie prin înlocuirea managementului care se împotriveşte achiziţionării companiei (vânzării pachetului majoritar de acţiuni) către „raider”. „Preluarea ostilă” spre deosebire de cea prin acord, „amicală”, implică o serie de tehnici legate de cunoaşterea bună a legislaţiei şi a mecanismelor pieţei. „Raiderii” atacă de obicei companiile cu active subevaluate sau cu potenţial care să le aducă venituri prin schimbarea managementului, o mai bună organizare. Din acest punct de vedere, „raiderilor” li se atribuie rolul de lupi sanitari ai economiei, şi „raiderismul” este privit ca un fenomen neplăcut, dar inevitabil într-un mediu concurenţial. Caracteristica-cheie a unei „preluări ostile” e că managementul companiei se împotriveşte vânzării pachetului majoritar de acţiuni şi elaborează tot felul de strategii, unele controversate, care să împiedice încheirea afacerii respective.

Fraudă, fărădelege

La noi însă nu despre „raiderism”, în accepţia occidentală a cuvântului este vorba, ci despre elementară fraudă şi ilegalitate. Atac de tip raider în cazul nostru este un eufemism pentru a „înnobila” cuvântul „tâlhărie” sau „incursiune tâlhărească”. (De aici, probabil, predilecţia unora pentru cuvântul „nobil”.) După cum declară premierul Filat, nişte companii străine, nişte oameni de afaceri occidentali au fost deposedaţi în mod ilegal de acţiunile lor în băncile sus-numite.

În cazul Universalbank, se spune că băncii i s-a pretins, prin documente falsificate, o datorie de 5,5 milioane de dolari, în folosul a două companii ruseşti, care şi-au transmis „dreptul” de preluare a datoriei unei firme offshore, din Panama. Judecătorul Ion Ţurcanu a decis că datoria este legitimă şi a obligat banca (cuvânt-cheie) să scoată la licitaţie 78% din acţiunile sale, pentru a plăti creditorul. Astfel banca poate trece în alte mâini. Procuratura şi Centrul anticorupţie au deschis un dosar penal privind fraudă în proporţii deosebit de mari. Spunând că e vorba de „raiderism” camuflăm, de fapt, realitatea. Pe de altă parte, judecătorul insistă că decizia sa e corectă şi ordonă executarea acesteia fără a mai aştepta ca proprietarul acţiunilor să facă recurs în instanţa superioară, lipsindu-l de dreptul de a-şi apăra proprietatea.

Aflând despre aceasta, guvernul şi-a asumat răspunderea pentru un set de amendamente legislative, care prevăd că acţiunile nu pot fi luate decât doar după pronunţarea unor decizii judecătoreşti irevocabile şi avizarea obligatorie a schimbării de acţionari de către Banca Naţională. Toate pachetele de acţiuni considerate a fi achiziţionate în mod fraudulos au fost puse sub sechestru, şi asupra legalităţii tranzacţiilor respective urmează să se expună Curtea Supremă de Justiţie.

Justiţia în serviciul mafiei

În mod normal, schimbarea legislaţiei trebuia făcută de parlament, dar, deputaţii fiind în vacanţă, Filat a profitat de situaţie pentru a evita procedura respectivă, supărându-i pe comunişti care, deşi acceptă măsurile luate de premier, s-au adresat Curţii Constituţionale.

Din păcate, trebuie să recunoaştem, din acţiunile lui Filat nu lipseşte calculul publicitar şi nici meschinăriile ce îi sunt caracteristice. El nu a scăpat prilejul să arunce nişte pietre în curtea lui Alexandru Tănase, fostul ministru al Justiţiei, acuzându-l, indirect, că la iniţiativa acestuia s-ar fi modificat legea executării deciziilor judecătoreşti în folosul escrocilor. Vina însă nu e a legii, pe care a adoptat-o, de altfel nu Tănase, ci parlamentul, vina e a judecătorilor corupţi. În cazul Agroindbank, acţionarii din Slovenia nici măcar nu au fost înştiinţaţi că există o decizie judiciară în defavoarea lor, judecătorul operând cu documente false privind citarea lor. Nicio modificare a legii nu poate preîntâmpina frauda dacă justiţia se va situa în mod neruşinat de partea escrocilor şi criminalilor. Şi toate măsurile antiraider, care ameninţă în mod real securitatea RM, nu vor da nimic dacă tagma judecătorească nu va elabora un mecanism de eliminare a judecătorilor care se află în serviciul mafiei, nu al justiţiei.

„Calul troian”

În mod evident, aceste „operaţiuni” tâlhăreşti nu ar fi fost posibile fără implicarea unor persoane „versate”, care cunosc bine sistemul din interior. Filat consideră, nu fără temei, că  elaborarea şi realizarea „scenariului” denotă participarea unor „persoane de rang înalt”. S-ar putea chiar că în spatele companiilor offshore care vor să pună mâna pe acţiunile băncilor să se ascundă vreun cetăţean al RM. Cine e „calul troian” al mafiei în guvernarea actuală? Volens-nolens, gândul ne duce la dl Plahotniuc, care, în mod asemănător, prin intermediul unor companii „străine”, offshore, a pus mâna pe Victoriabanc. Dacă e să credem afirmaţiilor fostului preşedinte al Victoriabanc, Victor Ţurcanu, făcute în cadrul unui interviu, actualul prim-vicepreşedinte al parlamentului avea atunci „la dispoziţie” Centrul Anticorupţie, Banca Naţională şi, adăugăm noi, deplinul asentiment al lui Voronin, care se prefăcea că nu „vede” ce face „prietenul” lui Oleg. „Plahotniuc m-a ameninţat că distruge banca. Mi-au spus că o să-mi organizeze droguri, mită, trafic de arme, doar ca să mă bage în puşcărie, m-au ameninţat că o să rămân fară casă, fără nimic”, a declarat atunci Victor Ţurcanu, căruia, dacă ne amintim, i s-a înscenat luare de mită. El tace acum, fiindcă, probabil, ştie că încă nu a venit timpul dreptăţii.

Acum Plahotniuc trebuie să lupte împotriva a ceea ce se numeşte „raiderism”, dar e tâlhărie curată.

Imaginea şi securitatea naţională

Nu numai imaginea RM în faţa investitorilor are de suferit, dar şi securitatea naţională. În condiţiile de azi, cumpărând câţiva judecători, poţi pune mâna pe întregul sistem bancar din RM. Şi nu numai. Acum sunt vizate băncile, deoarece e cel mai profitabil domeniu, dar mâine ne putem pomeni că şi întreprinderi importante din alte ramuri devin ţinta unor „raideri”-escroci sau reprezentanţi ai unor ţări străine. Dacă expansiunea economică ce urmăreşte obiective geopolitice din partea Rusiei constituie o preocupare a guvernelor din Europa Centrală, de ce am închide noi ochii la acest fenomen? Nu demult, presa din Ungaria scria despre încercările de „preluare ostilă” a MOL, companie ungară de petrol şi gaze, de către grupul rus Surgutneftegaz prin intermediul companiei austriece OMV, despre care s-a spus că ar fi „doar o faţadă pentru interesele ruseşti”.

Însă pentru a lupta cu asemenea fenomene e necesar să se facă totuşi o delimitare între fraudă, tâlhărie şi „preluări ostile”, „raiderism” care nu înseamnă în mod neapărat încălcarea legii. În cel de-al doilea caz contează mai mult informarea, lucrul serviciilor de informaţie. Pachetul de acţiuni „antiraider” adoptat de guvern vizează doar vârful aisbergului care se numeşte de fapt război economic.

Dacă situaţia e aşa precum o prezintă premierul, o şedinţă extraordinară a parlamentului era necesară. Nu numai pentru a asculta bâlbâiala procurorului sau a directorului Centrului Anticorupţie. Ei trebuie audiaţi, dar problema îi depăşeşte. Amânarea şedinţei demonstrează fie un dezinteres, fie un interes de a nu schimba nimic.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)