Niciun judecător „penalizat”

 

În Republica Moldova nu există un institut al responsabilizării judecătorilor

 

În fiecare an, Republica Moldova este obligată să achite despăgubiri de milioane de lei persoanelor care au atacat-o la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). În anul curent, CEDO a emis 14 sentinţe împotriva RM, iar suma totală a despăgubirilor la 17 mai curent a ajuns la cifra de 353220 de Euro sau circa 5 milioane 300 de mii de lei, conform cursului valutar al Băncii Naţionale.

 

Vadim VASILIU

 

În comparaţie, în anul 2011 Republica Moldova a achitat despăgubiri în valoare de 337558 de Euro în 31 de hotărâri împotriva sa. Aceste date ni le-a oferit Asociaţia Juriştii pentru Drepturile Omului. Potrivit asociaţiei, nu se cunosc cazuri de „penalizare” a persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, nici chiar în cazul judecătorilor din cauza cărora RM a pierdut la CEDO în mai multe rânduri.

 

Vitalie Nagacevschi, avocat la Asociaţia Juriştii pentru Drepturile Omului, ne-a explicat că în Republica Moldova nu există o instituţie care să fie responsabilă de penalizarea judecătorilor pentru sentinţe ce contravin drepturilor omului. „Nu există la noi un institut al responsabilizării personale a judecătorilor pentru actul de justiţie, din acest considerent nimeni din cei vinovaţi pentru condamnarea Republicii Moldova nu a fost tras la niciun fel de răspundere: disciplinară, penală sau pecuniară”, a explicat juristul.

 

Fiecare caz trebuie examinat foarte atent

 

Totodată, în opinia avocatului Vitalie Nagacevschi, un judecător poate fi tras la răspundere pentru condamnarea RM la CEDO doar în cazul în care a dat o hotărâre care este contrară unei jurisprudenţe bine stabilite a CEDO. „Nu poate fi vorba despre o răspundere automată a judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală în cazul în care o hotărâre a unuia din aceştia a fost ca obiect al examinării la CEDO şi, ca rezultat, a fost condamnată Republica Moldova. De fiecare dată, trebuie examinată foarte atent situaţia, dacă este vorba de ceva care nu a mai fost, de o nouă interpretare a convenţiei, a unei situaţii”.

 

Există o bază legislativă

 

În Republica Moldova există o bază legislativă pentru o instituție care ar fi responsabilă pentru penalizarea judecătorilor în cazul unor sentințe ce contravin drepturilor omului.

 

„Există anumite idei, însă acestea nu sunt duse până la capăt, de altfel, putem spune că în legislaţia noastră există bazele unei asemenea instituţii. Legea cu privire la agentul guvernamental este prevederea care stabileşte    responsabilizarea judecătorilor pentru cauzele care devin temei pentru condamnarea RM la CEDO. De asemenea, există şi Legea cu privire la statutul judecătorului care are asemenea prevederi. Bazele unui asemenea institut există, însă ele nu au fost gândite cum se cuvine şi pe moment sunt inaplicabile”, ne-a explicat Vitalie Nagacevschi.

 

Toţi judecătorii CSJ sunt responsabili

 

Vitalie Zamă, avocat la Asociaţia Juriştii pentru Drepturile Omului, ne-a oferit o listă cu judecători recordmani la capitolul hotărâri care contravin drepturilor omului. Din lista cu 13 nume, 9 persoane sunt judecători la Curtea Supremă de Justiţie. Unii judecători au câte 14 sentinţe ce au contravenit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Astfel, judecătorul CSJ Nicolae Clima are 16 hotărâri care au contravenit convenţiei, Natalia Moldovanu, judecător CSJ, are 14 hotărâri şi Mancinskaia Vera, judecător CSJ, 14 hotărâri.

 

Vitalie Nagacevschi consideră că toţi judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie ar trebui într-un fel sau altul să apară în listele respective, deoarece există condamnări ale RM în cauze care au fost examinate în plenul CSJ, iar în plen participă la judecare toţi judecătorii de la CSJ. „Lista respectivă este realizată de către Asociaţia Juriştii pentru drepturile omului, însă această listă este întocmită cu alt scop. Să facă publice rezultatele examinării dosarelor la CEDO şi, în al doilea rând, să incite într-un fel autorităţile publice din RM să efectueze anumite verificări, dacă există sau nu o rea-voinţă, o culpă a uneia din persoanele care figurează în listă”, a explicat avocatul. La cererea noastră de a ni se da telefoanele judecătorilor vizaţi, la CSJ ni s-a răspuns că această informaţie este una strict confidenţială.

 

Dosarele 7 aprilie, cele mai stringente

 

Republica Moldova este printre primele trei ţări cu cele mai multe cereri depuse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Conform unui raport al CEDO, la data de 1 ianuarie 2012, 4250 de cererii erau îndreptate împotriva Moldovei. Potrivit avocatului Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, Vitalie Zamă, numărul de cereri pendinte s-a mărit cu 11,4 % în comparație cu 1 ianuarie 2011. Tot Vitalie Zamă ne-a explicat că nu există o legătură dintre aflarea AIE la guvernare și evoluţia numărului de cereri. Totodată, cele mai stringente sunt cererile care vizează evenimentele din 7-8 aprilie 2009, tortura şi relele tratamente de către agenţii statului.

 

Probleme cronice

 

Mai mult decât atât, din toate cauzele moldoveneşti în privinţa cărora s-a finalizat examinarea, 92.3% au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol, iar în 7.6% au fost pronunţate hotărâri, acestea fiind catalogate drept cereri serioase. Potrivit statisticii împotriva tuturor statelor, în medie, CEDO pronunţă hotărâri în 4-6% din cereri.

 

„Această informaţie confirmă că procentajul cererilor „bune” îndreptate împotriva Moldovei este mai mare decât media la CEDO. Procentul sporit al cererilor „bune” ar putea vorbi despre existenţa problemelor cronice în sistemul de drept al Republicii Moldova, dar şi despre o mai bună cunoaştere de către avocaţi a practicii CEDO”, explică Vitalie Zamă.

 

La 15 mai 2012, la CEDO au fost pronunţate trei hotărâri împotriva Republicii Moldova, iar suma despăgubirilor pe care Republica Moldova este obligată să o achite în aceste trei dosare este de 32820 Euro.

 

The following two tabs change content below.