Netu’ ne trădează secretu’

WWW // Parlamentul R.Moldova a adoptat legea privind prevenirea şi combaterea infracţionalităţii cibernetice şi informaţionale

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat legea de combatere a infracţiunilor cibernetice, adoptată deja de Parlamentul R. Moldova, care prevede ca providerii (furnizorii de servicii internet) să stocheze informaţia despre clienţii lor şi să o prezinte autorităţilor competente, în cazul în care acestea o vor solicita. Autorii proiectului susţin că aceasta nu va afecta confidenţialitatea utilizatorilor de internet, deoarece informaţia va putea fi accesată doar cu acordul judecătorului de instrucţie, şi nu va putea fi divulgată în afara urmăririi penale. Pe de altă parte, furnizorii de servicii de internet afirmă că stocarea informaţiei va solicita cheltuieli enorme şi nu exclud varianta că vor creşte preţurile la serviciile prestate de aceştia.

La 26 ianuarie anul curent a intrat în vigoare legea privind prevenirea şi combaterea infracţionalităţii cibernetice şi informaţionale. Actul normativ va putea fi aplicat peste şase luni, când va fi aplicat articolul şapte, litera A.
Potrivit acestei legi, toţi providerii (furnizorii de servicii de internet) vor trebui să ofere organelor abilitate orice informaţie despre fluxul de informaţie care trece prin reţelele lor. Aceştia trebuie să ţină evidenţa clienţilor şi să anunţe autorităţile competente despre accesul ilicit la informaţii şi alte încălcări. Providerii vor fi nevoiţi să stocheze materialele despre clienţi şi informaţia care trece prin reţeaua lor de trei sau, după cazul investigat, şase luni.

În esenţă, aceasta înseamnă că angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informaţie şi Securitate, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei sau Procuraturii vor avea acces la arhiva oricărui utilizator, vor putea vedea ce resurse foloseşte, cu cine comunică, de la cine a primit şi cui i-a transmis anumite date. Aceştia vor avea acces nelimitat la orice calculator al furnizorului de servicii care conţine date despre informaţia de care are nevoie.

De remarcat că unele servicii au avut întotdeauna acces, pentru a efectua acţiuni de anchetă, la reţeaua World Wide Web (WWW).

Convenţia privind Crima Cibernetică

În timp ce noua lege acordă acces nelimitat organelor de forţă la corespondenţa privată, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private, de familie, a domiciliului şi a corespondenţei personale. “Nu se admite amestecul autorităţilor în exercitarea acestui drept”, se arată în document.
Excepţii se pot face în cazurile în care o astfel de intervenţie este cerută de lege şi sunt necesare în interesul securităţii naţionale, a ordinii publice, economice, de bunăstare a ţării. De asemenea, în cazurile de prevenire a dezordinii sau crimei, pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne, autorul legii, dă asigurări că acesta nu va încălca drepturile fundamentale ale omului. „Legea a fost adoptată pe baza principiilor introduse în Convenţia Consiliului Europei privind Crima Cibernetică, pe care Republica Moldova a semnat-o în 2001 şi a ratificat-o în 2009, obligându-se să adopte o asemenea lege pe plan naţional”, a declarat, pentru JURNAL, Iurie Caţer, şef al Direcţiei prevenire şi combatere a delictelor cibernetice, informatice şi transnaţionale în cadrul MAI.

În statele membre ale Uniunii Europene, astfel de legi au fost adoptate din anul 2002, după atacul din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene din New York.

Infracţiuni cibernetice

Adoptarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor cibernetice a fost dictată de faptul că numărul acestora este în creştere şi activităţile criminale devin din ce în ce mai sofisticate şi mai internaţionalizate. Cu toate acestea, numărul urmăririlor penale efectuate în Europa, în cadrul cooperării transfrontaliere, în vederea aplicării legii, nu sunt în creştere.
Printre activităţile criminale care cad sub incidenţa infracţiunilor cibernetice se numără furtul de identitate, phishingul (obţinerea datelor confidenţiale, cum ar fi datele de acces pentru aplicaţii de tip bancar, informaţii referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identităţii unei persoane sau a unei instituţii), mesajele comerciale nesolicitate (spam), coduri ostile (malware), care pot fi utilizate pentru comiterea infracţiunilor pe scară largă.

O problemă gravă o constituie comerţul ilicit prin intermediul internetului, naţional şi internaţional. Aceasta include comerţul cu droguri, cu arme, cu specii de plante şi animale pe cale de dispariţie.
Referindu-se la faptul că angajaţii MAI vor avea acces la datele personale, Caţer a menţionat că acesta se va face în baza dovezilor adunate de către poliţişti, care vor fi ulterior studiate de procuror. „Procurorul va trebui să primească un aviz pozitiv din partea judecătorului şi doar după aceasta se va obţine acces la informaţie”, susţine şeful Direcţiei prevenire şi combatere a delictelor cibernetice. „Dar această informaţie este confidenţială şi nu se va divulga în afara urmăririi penale”, comunică Caţer.

Juristul în cadrul Companiei „Star Net”, Daniela Croitor, a declarat pentru JURNAL că doar cu autorizaţia din partea judecătorului de instrucţie se pot elibera materiale confidenţiale. „Fără acest act, providerul nu poate pune la dispoziţia autorităţilor nicio informaţie a clienţilor”, susţine Croitor.

„Cheltuieli enorme”

Pe de altă parte, furnizorii de servicii de internet susţin că cheltuielile de stocare a informaţiei vor fi enorme. „Nu ştim cine va stoca această informaţie, furnizorii sau organele abilitate, toate acestea necesită o modernizare a infrastructurii”, explică Oleg Burlacu, şef al serviciului tehnologie informaţională al companiei „Star Net”. „Nu ştim dacă va trebui să păstrăm doar informaţia internaţională sau naţională”, comunică Burlacu. Potrivit angajatului „Star Net”, în cazul în care se va cere păstrarea celor mai banale discuţii pe care le poartă clienţii cu prietenii, vecinii, va fi foarte dificilă din punct de vedere tehnic stocarea unui volum atât de mare de informaţie.

Şeful Seviciului tehnologie informaţională nu exclude că, în cazul în care stocarea informaţiei va fi operată de provideri, s-ar putea ca preţul la serviciile oferite de aceştia să crească. „Asociaţia providerilor se va consulta şi va rezolva această problemă, dar nu putem exclude şi această variantă”, conchide Oleg Burlacu.

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)