Nesimţirea başcanului


Irina Vlah nu poate să elaboreze în calitate de başcan propria politică educaţională în Autonomia Găgăuză. Ar fi bine să se abţină de la insulte care duc la separatism, la o confruntare cu populaţia majoritară, şi să se conformeze dispoziţiilor care vin de la ministerul de resort. De această părere este fostul vicepremier, istoricul Ion Negrei, în replică la declaraţia scandaloasă a başcanului, care a declarat că Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 nu este „un eveniment istoric”, ci „o ruşine istorică”.    

Başcanul Irina Vlah, membra unui guvern proeuropean, concepe Autonomia Găgăuză ca pe propria moşie şi, la fel ca predecesorii săi, se opune politicii executivului în cazul în care aceasta nu corespunde intereselor ruseşti în regiune.

La finele săptămânii trecute, pe masa başcanului a ajuns circulara Ministerului Educaţiei prin care s-a solicitat organizarea, la fel ca în toate raioanele, a unei săptămâni a culturii istorice în instituţiile de învăţământ în legătură cu sărbătorirea a 99 de ani de la adoptarea deciziei istorice a Sfatului Ţării din 27 martie 1918 de Unire a Basarabiei cu România. Vlah s-a făcut foc şi pară în cadrul şedinţei Comitetului Executiv din Comrat, declarând că nicio şcoală din Găgăuzia nu va sărbători un astfel de eveniment şi că, dacă va mai primi astfel de scrisori, le va da foc.

Potrivit lui Negrei, separatismul cultural şi acţiunile de confruntare cu populaţia majoritară din Basarabia nu a dus la nimic productiv, inclusiv pentru populaţia găgăuză, fapt care ar fi bine să fie conştientizat de başcan. „La anul viitor, când se vor împlini 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ar fi bine ca başcanul să fie alături de cetăţeni la sărbătorirea acestuia”, a conchis istoricul.

Vlah, ca Dodon: „În Găgăuzia locuiesc statalişti!”

În dispoziţia ME se menționa că „săptămâna educației istorice” se încadrează în programul activităților extrașcolare în învățământul preuniversitar pentru 2017 și are ca scop de a promova în mediul școlar valențele educative ale evenimentelor istorice. Totodată, se recomanda organizarea unor evenimente, în colaborare cu instituţiile culturale din localităţi, care ar scoate în evidenţă importanţa rolului reprezentanţilor Sfatului Ţării. „Iată că am ajuns s-o vedem şi pe asta! Să nu dea Domnul să fie organizate astfel de evenimente în vreo instituţie de învăţământ din autonomie. În Găgăuzia locuiesc statalişti! Recomandăm conducerii ME să nu se ocupe de politică, ci să pregătească programe de educaţie patriotică a copiilor. Dacă nu sunt capabili, le realizăm noi. Pentru noi, unirea Basarabiei cu România nu este un eveniment istoric, ci unul ruşinos! Dacă vom mai primi astfel de scrisori, le vom da foc!”, a încheiat Vlah.

Forţaţi să uite

Solicitaţi de JURNAL de Chişinău, reprezentanţii administraţiei Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Comrat, unul din cele două instituţii cu predare în limba română din regiune, au evitat să dea aprecieri comportamentului başcanului. E cert însă că în instituție se organizau în fiecare an evenimente dedicate deciziei istorice a Sfatului Ţării. Iar la 1 decembrie au sărbătorit, inclusiv în acest an, Ziua Naţională a României. Svetlana Stoinov, directorul liceului, a declarat că preferă să nu comenteze. „Vedeţi cum se derulează lucrurile în regiune. Suntem o instituţie de învăţământ care trebuie să ţinem cont şi de politicile locale”.

Comentatorul politic Mihail Sircheli este de părere că, la momentul actual, este nevoie de o campanie de informare prin care ar fi demontate miturile sovietice despre cum ar fi acţionat reprezentanţii administraţiei româneşti în Basarabia, mituri perpetuate timp de mai multe decenii, care nu au un suport real, dar care au un efect puternic asupra oamenilor. „Eu vreau să ştiu mai multe despre România. Cred că ar trebui să fim în pas cu timpul şi să accentuăm lucrurile care unesc azi societatea, nu o dezbină şi să evităm acţiunile populiste”, a spus Sircheli.

„Este necesară o campanie de informare”

Fostul vicepremier, istoricul Ion Negrei, este de părere că başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, trebuie să înţeleagă şi să aducă la cunoştinţa etnicilor găgăuzi din autonomie că evenimentul care s-a produs la Chişinău în ziua de 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România, este una din cele mai frumoase pagini de istorie politică din spaţiul basarabean. „Evenimentul a avut beneficii nu doar pentru populaţia majoritară din Basarabia, dar şi pentru minorităţile din acest spaţiu, deoarece a asigurat un cadru legal şi democratic de dezvoltare a provinciei Basarabia în componenţa statului român, evitând perspectiva totalitară de evoluţie a vieţii politice din acest spaţiu. De actul Unirii din 1918 au beneficiat şi strămoşii găgăuzilor de azi, deoarece ei au fost împroprietăriţi de statul român la începutul anilor 20, alături de celelalte etnii. Ei au cunoscut beneficiile economice, culturale şi democratice. Au fost trataţi ca cetăţeni egali ai statului român. De aceea Irina Vlah ar trebui să se abţină de la insulte de genul acesta făcute poate din ignoranţă. Nu poate ea, în calitate de başcan al autonomiei găgăuze, să elaboreze propria politică educaţională. Ar fi bine să se conformeze dispoziţiilor care vin de la ministerul de resort şi să aducă la cunoştinţa populaţiei din regiune adevărata importanţă a actului unirii din 1918”, a mai spus el.

Potrivit lui Negrei, separatismul cultural şi acţiunile de confruntare cu populaţia majoritară din Basarabia nu a dus la nimic productiv, inclusiv pentru populaţia găgăuză, fapt care ar fi bine să fie conştientizat de başcan. „La anul viitor, când se vor împlini 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ar fi bine ca başcanul să fie alături de cetăţeni la sărbătorirea acestuia”, a conchis istoricul.