Negustori de strămoşi

ÎNRUDIRI // Arborele genealogic devine din ce în ce mai popular în R. Moldova

„Află cine sunt strămoşii tăi din ultimii 300 de ani”. Iată un anunţ prin care vi se propune reconstituirea arborelui genealogic al familiei dvs. Deocamdată, numărul celor care prestează astfel de servicii în R. Moldova este mic, doar vreo patru istorici. Ce-i drept, nici clienţii nu fac coadă. Cei mai mulţi dintre doritorii de a afla din ce neam se trag sunt politicienii şi oamenii de afaceri. Vlad Filat, Marian Lupu, Dumitru Braghiş şi Iurie Roşca au deja în casele lor câte un arbore genealogic, pe care îl ţin la loc de cinste. Braghiş – în bucătărie, Lupu şi l-a plasat chiar pe blog.

Istoricii speră că, în următorii 10-15 ani, numărul clienţilor va creşte şi se va diversifica.

Despre elaborarea unui arbore genealogic nu se poate vorbi ca despre o afacere în R. Moldova. Chiar dacă serviciile costă cu mult mai ieftin decât în alte ţări ale lumii (doar 250 de euro faţă de 5000 de dolari în Federaţia Rusă şi 15-20 de mii de euro în UE – n.r.), clienţii nu se prea înghesuie să-şi afle strămoşii. În plus, cercetarea presupune o muncă migăloasă şi de lungă durată. Elaborarea unui arbore genealogic poate dura de la trei luni până la patru ani. Timp în care cercetătorul se află mai mult prin arhive, căutând strămoşii clientului din ultimii 300 de ani. „Mai departe nu riscăm să mergem. Documentele din Arhiva Naţională oferă informaţii exacte doar până în 1700. Informaţiile de mai devreme sunt incerte, nu putem demonstra că persoanele au fost rude de sânge”, susţine istoricul Veaceslav Stăvilă care se ocupă de 15 ani de acest „business”.

Viţa nobilă e rară

Stăvilă afirmă că pentru a se apuca de treabă are nevoie de numele bunicului clientului şi de denumirea exactă a localităţii în care a trăit. „Mai departe, munca se face în arhivă. Caut actele de naştere şi de căsătorie ale bunicilor şi străbunicilor şi întocmesc un raport de informaţii. Din păcate, nu ni se permite să facem copii de pe documente, dar dacă clientul insistă, se poate copia unul sau două acte”, afirmă Stăvilă.

Potrivit lui, deşi majoritatea celor care vin cu solicitarea de a li se face un arbore genealogic speră să găsească printre strămoşi un nobil, astfel de cazuri sunt rare. Nici politicienii şi intelectualii nu se pot lăuda că provin din viţă nobilă.

Marian Lupu – moldovean get-beget

„Lui Marian Lupu, când i-am elaborat arborele genealogic existau zvonuri că ar proveni dintr-o familie de evrei. Chiar s-a tirajat acest zvon în campania electorală. Vreau să vă spun că nu e adevărat. Lupu este moldovean get-beget de 300 de ani”, ne mărturiseşte Stăvilă, care a elaborat arborele genealogic al mai multor politicieni, printre care Vlad Filat, Iurie Roşca, Serafim Urechean şi Dumitru Braghiş.

„De cele mai multe ori comanda venea de la prietenii acestora care voiau să le facă un cadou cu ocazia zilei de naştere. Alţi clienţi comandă arbori genealogici cu ocazia Paştelui Blajinilor”, mai spune istoricul.

Strănepoata boierului Mihalcea Hâncu a refuzat să plătească

Şi pentru că l-am întrebat de nobili, Stăvilă ne-a dezvăluit că au fost câteva cazuri când a dat de boieri de seamă printre strămoşii clienţilor săi. „Am avut o comandă de la o doamnă care voia să-i facă un cadou de nuntă fiului său. Când am cercetat, am descoperit că neamul lor se trăgea de la boierul Mihalcea Hâncu, ctitorul mănăstirii Hâncu şi unul dintre cei mai de temut boieri de prin părţile locului. De Mihalcea Hâncu se temau până şi domnitorii. El a fost răpit de tătari şi întors în schimbul unei sume mari de bani. Când a revenit, boierul a construit mănăstirea Hâncu”, afirmă istoricul, precizând că, până la urmă, doamna nu i-a mai plătit pentru cercetare, reproşându-i lui Stăvilă că nu a găsit actele de donaţie a terenurilor pe care este situată mănăstirea. Spera să şi le poată recupera.

Atenţie la şarlatani!

Veaceslav Stăvilă recomandă persoanelor care vor să-şi facă arborele genealogic să fie atente la cei cărora le comandă această muncă. Sunt unii care din motiv că nu cunosc capcanele arhivelor îţi pot întocmi un arbore genealogic greşit. Mai interesant însă este un „negustor de strămoşi” care mereu ajunge la neamul lui Ştefan cel Mare. „Oricine ai fi, îţi găseşte că ai vreo legătură cu familiile domneşti. Sigur că oamenii erau încântaţi, dar când veneau la mine să le verific informaţiile, plecau dezamăgiţi”, mai spune Stăvilă.

Vă poate ajuta să vă aflaţi strămoşii şi istoricul Ion Varta.

Botezatu erau evrei

90 la sută dintre cei care poartă numele Botezatu provin din strămoşi evrei, afirmă istoricul Veaceslav Stăvilă. Potrivit lui, pe timpuri, evreii care se încreştinau erau porecliţi în sat Botezatu, iar de aici li s-a luat şi numele.

Cât priveşte Ciubotarii, nu toţi cei ce se numesc aşa provin din strămoşi cizmari. „Cu 200-300 de ani în urmă, existau un fel de executori în a căror responsabilitate era recuperarea datoriilor de la ţărani. Se întâmpla ca aceşti executori să parcurgă sute de km pe jos până la datornici. Şi, pentru că în drum li se rodeau ciubotele, ei mai cereau o taxă suplimentară pentru încălţăminte. De aici li s-a tras şi numele”, susţine Stăvilă.

Mariana RAŢĂ