NEGRU // Perioada Plahotniuc

În prima sa apariţie în public, la postul de televiziune care îi aparţine, dl Vlad Plahotniuc avertiza presa că nu va mai tolera pe viitor să fie defăimat, că este hotărât să-şi apere cu tărie numele de orice încercare de a-l compromite, de a-l denigra.

Iată că s-au scurs doi ani şi ceva de atunci, dar imaginea sa publică nu numai că nu a devenit mai agreabilă, mai „curată”, ci, dimpotrivă, a căpătat trăsături hidoase, monstruoase, înspăimântătoare. Nu l-au ajutat nici acţiunile de caritate, rolul de filantrop, de Mecena pe care a început să-l joace în ultima vreme.

Un efect invers

De asemenea, putem constata că intrarea sa inopinată în politică, în pofida promisiunilor că va rămâne om de afaceri, a avut un efect invers celui scontat. Noua haină de om de stat, de prim-vicepreşedinte al parlamentului nu îl protejează, ci îl expune şi mai mult camerelor de luat vederi, loviturilor de presă, indiferent dacă sunt justificate sau nu. Orgoliosul, zâmbăreţul, carismaticul om de afaceri de cândva s-a transformat într-o caricatură de politician, monosilabic, retras, care nu îndrăzneşte să-şi înfrunte propria reputaţie de principal privatizator şi „raider” autohton, de păpuşar abil, fără scrupule, urmărind atent orice mişcare de pe scena politică din RM. Numele său este unul din cele mai des pomenite în presă şi în reţelele „de socializare”, atunci când vine vorba despre corupţie, preluări ostile, fraude, abuzuri etc. Plahotniuc a devenit sinonim cu mafia, cu fărădelegea, cu oligarhia. Mai mult, de la o vreme, faima sa negativă transcende hotarele RM, despre el începe să scrie presa internaţională, numele său este pomenit în documente juridice din Marea Britanie şi Cipru, iar zilele trecute aflăm că figurează şi pe listele Interpolului.

Dacă aceasta se numeşte abilitate managerială, perseverenţă şi energie ieşite din comun, strategie de comunicare bine gândită, atunci ce se numeşte dezastru?

Câtă minciună şi cât adevăr

Întrebarea e cât adevăr şi câtă minciună se conţine în ceea ce se scrie şi se vorbeşte despre el. Să fie Plahotniuc doar o victimă nevinovată a unor reglări de conturi, mielul sacrificat pe altarul libertăţii de exprimare, momeala falsă aruncată „câinilor turbaţi” din presă?

Răspunsul e, de cele mai multe ori, tăcerea. Între timp, în RM au avut loc mai multe încercări de preluări ostile, unele reuşite, altele nu, ale unor bănci, acţiuni care nu puteau reuşi dacă nu erau coordonate din interior. Înainte de aceasta, premierul Filat făcuse o încercare de a scoate în vileag „păpuşarul” care punea în pericol funcţionarea instituţiilor de stat, făcând aluzie la Plahotniuc, ca mai apoi să abandoneze efortul, pentru a nu distruge AIE. Jurnal.md a publicat o scrisoare a avocaţilor dlui Plahotniuc, în care era explicat refuzul acestuia de a apărea în faţa instanţelor din Cipru prin faptul că se bucură de imunitate diplomatică, ca „a doua persoană în stat”, dat fiind faptul că Moldova este o republică parlamentară. Nu cumva de aici vine intrarea sa inopinată în politică şi dorinţa de a ocupa neapărat postul de prim-vicepreşedinte al Parlamentului?

E adevărat că, în calitatea sa oficială, dl Plahotniuc a vizitat SUA, Germania, Italia şi alte ţări, unde s-a întâlnit cu persoane oficiale de acolo, însă, oricât de sensibili ar fi liderii occidentali la tema corupţiei, reabilitarea trebuie obţinută pe alte căi.

Tactica struţului

Nu ştim cât de agresivă este tactica sa în culise, însă pasivitatea în public, amintind de tactica struţului care îşi bagă capul în nisip la primejdie, nu poate da rezultate. Pe drept sau pe nedrept, Plahotniuc a devenit treptat o problemă nu numai pentru PD, pentru AIE, ci şi pentru RM în întregime, o problemă naţională. Cu prezenţa lui Plahotniuc, indicele de percepţie a corupţiei începe să crească, AIE devine expusă acuzaţiilor de oligarhizare, iar despre RM se vorbeşte tot mai des ca despre un stat oligarhic. Reputaţia lui Plahotniuc afectează imaginea RM ca stat democratic. El încearcă să scoată de sub lovitură PD, pledând pentru alegerea deputaţilor prin vot majoritar, pe circumscripţii uninominale, dar această schimbare poate avea consecinţe negative pe alte planuri.

Dovada patriotismului

Soluţia cea mai bună ar fi, după cum s-a mai spus, ca prim-vicespicherul să dea dovadă de patriotism şi să părăsească scena politică, dar se vede că această opţiune nu-i surâde, căci şi-ar pierde scutul imunităţii. Însă nici actuala strategie, pentru care plătim cu reputaţia AIE şi a RM în întregime, nu este de suportat. A opta pentru status quo, lăsând rezolvarea pe seama timpului, sub acoperirea prezumţiei de nevinovăţie, înseamnă a perpetua incertitudinea, agonia, mânia justiţiară, căci prea multe semne de întrebare ridică lipsa de transparenţă în ce priveşte proprietăţile sale. Atâta timp cât societatea nu va fi sigură că Plahotniuc şi-a declarat toate averile şi nu va putea urmări evoluţia situaţiei sale financiare, va rămâne loc pentru noi suspiciuni şi noi ipoteze privind modul său de îmbogăţire şi rolul său în politica moldovenească. (De aceea este cu atât mai regretabil relativismul procedural în chestiunea formării Centrului Naţional de Integritate.)

Într-un fel sau altul, perioada Plahotniuc trebuie încheiată cât mai repede. Aceasta nu poate dura la nesfârşit. Să nu ajungă şi copiii noştri să plângă că s-au săturat vorbindu-se atâta despre el.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)