NEGRU // Justiţia imorală, ca o biserică fără Dumnezeu

Într-o înregistrare a unei convorbiri telefonice dintre viceministrul Sănătăţii Gheorghe Ţurcanu cu un medic, Vlad, se vorbeşte despre „o fată care a fost la vânătoare şi a fost tot împuşcată în burtă”. „Fata” era Sorin Paciu, care în acel moment se afla între viaţă şi moarte pe masa de operaţie.

E o dovadă că medicii erau preocupaţi ca informaţia despre tânărul rănit să nu iasă din cercul lor, că se angajau în mod conştient să tăinuiască crima comisă la vânătoarea din 23 decembrie 2012. În discuţie a fost pomenit, nu o singură dată, şi numele lui Zubco.

Frunza autonomiei

Acum procurorul general nu are curajul să-şi recunoască greşeala, să-şi ceară scuze pentru comportamentul ticălos. Zâmbind mefistofelic, sfidător, el îşi acoperă nesimţirea cu frunza autonomiei procuroriceşti. Da, nu e obligatoriu ca un procuror general să raporteze cuiva despre crimele comise în RM, dar omorul din Pădurea Domnească nu avea dreptul să nu îl raporteze, căci privea în mod direct importanta funcţie şi importanta instituţie pe care o reprezenta.

O pată pe toga CSM

Insensibili la „materia” eticii s-au arătat zilele trecute şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care au refuzat să-l suspende din funcţie pe preşedintele Curţii de Apel, Ion Pleşca. Faptul participării sale la o vânătoare dubioasă din punct de vedere etic li s-a părut irelevant. Solidaritatea de breaslă, care seamănă a complicitate, a triumfat. Astfel, justiţia moldovenească a mai primit o lovitură de imagine. Pe toga ei impozantă s-a mai pus o pată.

Dacă aspectele morale nu valorează pentru magistraţi, ei se vor baricada şi se vor apăra unii pe alţii cu succes, folosind arma cazuisticii, a mimetismului, formalismului juridic. Cum a şi procedat preşedintele CSM, dl Corochii, într-un interviu, comparând vânătoarea comună a procurorilor, judecătorilor şi oamenilor de afaceri cu o escapadă colegială „la teatru, magazin sau la saună”, spunând că „legea nu interzice ca procurorii și judecătorii să meargă împreună la vânătoare, având și o autorizație la mână”… În lipsa reperelor morale, se poate profita de buchea legii.

E de fapt o simulare a actului de justiţie. Şi în preluările ostile, aşa-zisele atacuri raider asupra unor bănci, judecătorii implicaţi au făcut trimitere la articole şi paragrafe care îi disculpau. Fără etică, fără controlul etic al colegilor, al societăţii, unii judecătorii se pot transforma în bandiţi de drumul mare. Şi se transformă.

O istorie halucinantă

O istorie ieşită din comun, de necrezut, halucinantă trăiesc astăzi, din cauza „justiţiei”, locatarii unui bloc cu 13 etaje, din Chişinău, de pe strada Petru Rareş 36. Cronologia evenimentelor este următoarea: În decembrie 2007, după încheierea lucrărilor de construcţie a imobilului cu 13 etaje și a parcări subterane în două niveluri, executate în baza contractelor individuale încheiate cu un grup de cetăţeni (care, cu această ocazie, se constituie în Asociația de Coproprietari în Condominiu), firma de construcţie SC „Lovely House” SRL le transmite locatarilor reprezentaţi de ACC, prin contract, locurile de folosință comună – încăperile tehnice destinate deservirii blocului, care includ toată suprafața subsolului și demisolului, iar, la 6 mai 2008, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău înregistrează aceste bunuri pe numele proprietarilor de locuințe și parcări, precum şi pe numele ACC, eliberându-le titluri de proprietate corespunzătoare.

Un contract inexistent

La 25 decembrie 2008, Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău examinează o pretenţie financiară către firma care a construit blocul (SC „Lovely House” SRL). SC „Belvilcom” SRL a cerut de la SC „Lovely House” SRL despăgubiri în valoare de 400 000 Euro pentru nişte prejudicii aduse prin neachitarea unui contract de livrare a 54, 845 tone de oțel forjat, care ar fi fost încheiat la 1 iulie 2008. În realitate, după cum demonstrează ancheta avocaţilor angajţi de locatarii blocului respectiv, datoria era fictivă, un asemenea contract nu a existat. În cererea sa către instanță SC „Belvilcom” SRL solicită restituirea prejudiciului prin comercializarea unor cote părți din bunuri – încăperi tehnice destinate deservirii blocului de locuințe din str. Petru Rareș 36 cu suprafața de 2461,90 m2 și respectiv 2446,50 m2, care, ar fi aparținut SC „Lovely House” SRL, dar, în realitate, aparţineau locatarilor!

Citaţii false, dosar dispărut

Oricât ar părea de neverosimil, judecătorul V. Orîndaș satisface pretenţiile SC „Belvilcom” SRL şi eliberează titlul executoriu în baza unor acte primare contabile inexistente. Mai mult, dosarul acestei hotărâri lipsește în arhiva Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău! Ca şi judecătorii implicaţi în atacurile raider asupra unor bănci, V. Orîndaş a folosit procedeul citaţiilor false, trimiţându-le pe adresa unei persoane care nu avea nicio legătură cu SC „Lovely House” SRL. Locatarii nu au fost anunţaţi şi invitaţi la proces, iar executorul judecătoresc Olga Buzadji a purces la sechestrarea proprietăţii lor, în pofida faptului că a stabilit la fața locului, împreună cu funcţionarul cadastral, că debitorul SC „Lovely House” SRL nu avea nici un drept asupra bunurilor sechestrate.

Cadou pentru fiu

La 17 aprilie 2012, prin Încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chișinău (judecător – același domn V. Orîndaș) creditorul SC „Belvilcom” SRL este înlocuit cu cesionarul în drepturi Anton Colenco în titlul de executare privind încasarea unei părți a datoriei în sumă de 225 000 Euro din contul SC „Lovely House” SRL. Anton Colenco – nu este altcineva decât fiul lui Aureliu Colenco, pe atunci încă președinte al Curții de Apel Economice. (Astfel, înainte de a pleca din sistem, el a reuşit să-i facă un „cadou” impresionant fiului său.)

La 15 mai 2012, acelaşi executor judecătoresc Olga Buzadji decide scoaterea la licitaţie a bunurilor imobile care aparţin locatarilor, iar la 13 septembrie, câştigătorul licitaţiei se adresează la Judecătoria sectorului Râșcani cu cererea de chemare în judecată a ACC nr. 55/118 „pentru stabilirea în natură a cotelor-părţi în mărime de 53.69% din bunul imobil parcare”.

Glas în pustiu

Informaţia respectivă ne-a fost pusă la dispoziţie de către unul dintre locatari, dl Vasile Nedelciuc, preşedintele companiei Endava, fost deputat, fost preşedinte al comisiei parlamentare pentru politică externă, al cărui nume a figurat printre potenţialii candidaţi la preşedinţie, în timpul crizei de până la 16 martie 2012. „Demersurile locatarilor în justiţie de a reexamina şi a anula deciziile care au avut la bază un fals dovedit au fost respinse sub pretextul că „nu sunt parte în proces”, deşi ei sunt cei lipsiţi de proprietate, deşi procesul s-a desfăşurat virtual, între două SRL – SC „Lovely House” SRL şi SC „Belvilcom” SRL, iar dosarul respectiv s-a pierdut „întâmplator” şi nu mai există în arhiva instanţei! „Ei, spuneţi şi voi, nu e o nebunie adevărată ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?” – se întreabă dl Nedelciuc.

Nota bene, început pe timpul lui Voronin, acest jaf în amiaza mare se „derulează” după ce au fost descoperite atacurile raider asupra sistemului bancar. Strigătele locatarilor prădaţi de „justiţie” sună ca un glas în pustiu. Nicio instituţie, nici măcar CNA reformat, nu le sare în ajutor. O fi având alte priorităţi. Fiindcă în parlament se vorbeşte despre formarea unei comisii de anchetă a situaţiei din sistemul bancar, fapt salutar, poate ajunge până la ei şi apelul celor prădaţi de justiţie? Căci la CSM slabă nădejde…

CEDO – singura speranţă?

Sigur, locatarii vor câştiga procesul la CEDO, însă banii vor fi plătiţi nu din buzunarul judecătorilor implicaţi, ci al statului. Această istorie demonstrează încă o dată că organismul justiţiei noastre este atât de putred încât fără o intervenţie urgentă din afară nu poate fi asanat.

Decizia CSM în cazul lui Pleşca trimite un semnal descurajator, miza pe această instituţie în procesul de reformare a justiţiei ar putea să nu se justifice, existând riscul ca ea să folosească independenţa în scopuri egoiste, de grup sau de castă. De aceea, retragerea imunităţii judecătorilor în anumite cazuri pare de neevitat.

Justiţia fără etică e ca o biserică fără Dumnezeu, atentă doar la ritualuri.

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)