NEGRU // Despre integrarea europeană și reunificarea cu România

Retragerea de pe ordinea de zi şi amânarea până în toamnă a celei de a doua lecturi a proiectului de lege privind instituirea punctelor de control migraţional pe segmentul transnistrean al frontierei estice a reprezentat momentul cel mai enigmatic al ultimei şedinţe a Parlamentului, înainte de plecarea deputaţilor în vacanţa de vară.

Motivaţia lui Igor Corman, care şi-a asumat decizia respectivă, în virtutea statutului său de preşedinte al legislativului, este cât se poate de formală, şi chiar autoincriminatoare. Cetăţeanul nostru poate deduce că, până acum, majoritatea parlamentară nu a abordat documentul respectiv cu suficientă seriozitate.

Un pas înapoi

Impresia e că liderii coaliţiei de guvernământ au dat înapoi în faţa presiunii Moscovei şi a comuniştilor, care, de altfel, s-au şi grăbit să-şi atribuie o mică victorie.

Ce se ascunde cu adevărat în spatele acestei mişcări, ce câştigă şi ce pierde Coaliţia Proeuropeană amânând adoptarea legii care a provocat nemulţumirea făţişă a Rusiei?

E de presupus că amânarea se face nu fără ştirea Bruxelles-ului. Vizita de marţea trecută la Chişinău a lui Catherine Ashton, înalt reprezentant al UE pentru afacerile externe şi politica de securitate, i-a oferit lui Iurie Leancă şi lui Nicoale Timofti posibilitatea să discute pe îndelete acest subiect sensibil.

Din punct de vedere tactic, manevra le strică întrucâtva socoteala comuniştilor. Deşi aceştia s-au grăbit să-şi atribuie meritul retragerii documentului, obiectivul PCRM de a scoate oamenii în stradă se complică şi mai mult într-un context economic tot mai favorabil, cu o creştere economică de 3,5% în primul trimestru, cu o creştere şi mai pronunţată – de 6,4% pentru industrie, şi o perspectivă bună pentru agricultori.

Şi Moscovei, în aceste condiţii, îi va fi mai dificil să torpileze semnarea acordului de asociere a RM cu UE.

Tactica struțului

Cu toate acestea, evitarea unui conflict, „tactica struțului”, nu întotdeauna dă efectul scontat. În cazul de faţă, poate era mai bine dacă alianţa de guvernământ îşi urma obiectivul anunţat, pentru a demonstra că deciziile privind integrarea europeană a RM nu sunt negociabile.

Căci nu stabilirea unui hotar pe Nistru deranjează Moscova, acest hotar există demult şi e stabilit de Rusia însăși cu ajutorul separatiştilor pe care îi întreţine. Ea se pronunță împotriva punctelor de control migrațional, deoarece apropie RM de momentul aderării la UE. Deși declara mai înainte că nu are nimic împotriva intrării RM în UE, Rusia se opune azi cu înverșunare acestui proces, ca și cum intrarea în UE ar echivala cu reunificarea RM cu România. Ea nu ar fi împotriva reunificării dacă România ar părăsi NATO și ar adera la Uniunea Eurasiatică. Ea promite reintegrarea raioanelor transnistrene dacă Chișinăul renunță la integrarea europeană și ia cursul spre integrarea eurasiatică.

Cărțile pe față

Bucureștiul, la rândul său, contribuie la integrarea europeană a RM, fiindcă este la etapa actuală singura cale de reunificare a RM cu România. Răspunzând, zilele trecute, cu ocazia vizitei sale la Chișinău și a lansării ediției de Chișinău a cotidianului „Evenimentul Zilei”, unei întrebări despre posibilitatea reunificării RM cu România, Traian Băsescu a afirmat că aceasta se va produce mult mai devreme decât pronosticase: „Se va întâmpla mult mai devreme, pentru că Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană”. S-ar mulțumi președintele României doar cu integrarea europeană? Vom trăi și vom vedea. E adevărat, odată cu intrarea în UE, reunificarea va deveni o chestiune formală. Dar o separare formală nu împacă Rusia. Ea vrea totul, să domine după bunul plac.

Cărțile fiind date pe față, lupta intră în faza decisivă.

Integrarea europeană și PCRM

Voronin: „În 2002, am declarat ferm că strategia de bază a dezvoltării Republicii Moldova este integrarea europeană. Şi am parcurs o parte destul de mare în această direcţie. Mai mult, colaborăm şi cu NATO, dar într-un mod specific, conducându-ne de faptul că, în conformitate cu Constituţia, Republica Moldova este un stat neutru”.

Voronin: „Într-adevăr, comerţul asimetric cu UE, pe care l-am obţinut acum doi ani, simplifică mult exportul mărfurilor din Republica Moldova. Mai mult, aceasta a întărit şi poziţiile noastre politice. Până acum tot exportul nostru era direcţionat spre CSI, spre Federaţia Rusă în particular. Însă după introducerea regimului asimetric de comerţ cu UE, în doi ani noi am diversificat pieţele de desfacere a producţiei moldoveneşti. La 1 ianuarie 2009, 51 la sută din volumul de export revine ţărilor Uniunii Europene, 36 la sută – CSI şi Federaţiei Ruse, restul – ţărilor din Asia şi alte state ale lumii.”

Voronin: „În calitate de vector al dezvoltării strategice a Republicii Moldova noi am propus ideea integrării europene, şi aceasta a fost aprobată de întreg parlamentul. Opoziţia a acceptat-o prin votare mecanică. Între timp, pe parcursul a trei ani de realizare a Planului de acţiuni UE-RM, parlamentul, în general cu puterea fracţiunii partidului nostru, a adoptat peste 220 de legi corespunzătoare standardelor europene. Pentru majoritatea acestor legi, adoptate după consultări cu experţii europeni, opoziţia nu a dorit să voteze.”

Voronin: „Mi s-a creat impresia că la întâlnirile noastre personale Băsescu este foarte sincer, şi eu aş vrea ca aşa să fie într-adevăr.”

„Nu e prea stabil”

Aceste declaraţii, Voronin le făcea la data simbolică de 27 martie 2009. Merită să revenim la ele, deoarece astăzi el afirmă contrariul, şi are dreptate Dirk Schuebel ambasadorul UE, punând la îndoială seriozitatea, responsabilitatea liderului PCRM. Președintele azer Ilham Aliev a fost și mai franc. Conform WikiLeaks, el a spus despre Voronin că „nu e prea stabil”. Nu e stabil deloc, am putea preciza.

Fiindcă veni vorba despre relaţia sa cu Băsescu, liderul PCRM nu specifică în ce consta sinceritatea preşedintelui României. Dar putem să deducem din inscripţia pe care a făcut-o Băsescu, pe 21 ianuarie 2005, în cartea de oaspeţi la beciurile din Mileştii Mici: „La un pahar de vin bun, cu muzică bună și cu sufletul deschis, am stabilit împreună cu Vladimir Voronin că vom lega viitorul țărilor noastre, la fel cum a fost legat trecutul nostru”.

Cu piatra-n sân

Acum putem deduce că, deși Voronin nu ducea vinul la ureche, nu avea „sufletul deschis”, ascundea o piatră-n sân. Se răzbună el astăzi pentru frustrările de atunci, pentru faptul că a trebuit să o facă pe unionistul?

În mod similar, putem crede că el se răzbună și pe Dirk Schuebel, declarându-l persona non-grata, pentru că a fost nesincer când declara că „vectorul dezvoltării strategice a Republicii Moldova este integrarea europeană”. E treaba psihiatrilor, a psihanaliștilor să ne spună ce fel de complexe îl macină pe liderul PCRM. Presa însă trebuie să-l trateze ca pe un individ cu probleme de comportament, care nu își poate stăpâni nervii și nu alege cuvintele (are dreptate colegul Constantin Tănase).

Dat fiind că Băsescu vine mâine la Chișinău, să ne așteptăm că Voronin se va dezlănțui din nou. Ar fi cazul să nu-i acordăm atenție.

Nicolae Negru 

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)