NEGRU // Compromiterea CC şi soluţia Leancă

În mod normal, o decizie a Curţii Constituţionale nu se discută, ci doar se studiază şi se execută. „Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate”, se spune în Constituţie. Astfel, judecătorii constituţionali sunt un fel de zei ai statului de drept, ceea ce presupune un grad excepţional de responsabilitate. Atunci când „zeii” se comportă ca nişte „muritori” de rând, „sacralitatea” Curţii are de suferit enorm şi autoritatea statului de drept se compromite, se ruinează.

Judecătorii „publicişti”

Deciziile CC devin vulnerabile atunci când, din aroganţă sau din alte motive „lumeşti”, judecătorii constituţionali deviază, în comentariile lor, de la materia „sacră” a Constituţiei, avântându-se în domenii „profane”, pe înţelesul unui cerc mai larg de oameni. Când CC a decis că majoritatea parlamentară constituie, nu 51, ci 52 de deputaţi din 101, aceasta a provocat în mod firesc reacţii, unele indignate, altele hilare. Cum să taci, să nu taxezi o asemenea sfidare a logicii elementare de către un for care trebuie să fie infailibil?

Decizia de lunea trecută e cam de aceeaşi natură, magistraţii făcând o incursiune pe tărâmul „moralităţii” în loc să se pronunţe strict asupra caracterului constituţional sau neconstituţional al decretului preşedintelui Timofti privind desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru. Or morala este pâinea filosofilor, a moraliştilor în special, a publiciştilor. Dacă te bagi în tărâţe (în publicistică), rişti să fii luat drept hrană de porci. Impresia cvasigenerală e că membrii CC au răspuns unanim unei comenzi politice, pentru a-i tăia lui Filat orice cale de revenire în funcţia de premier. L-au „ciuruit” în momentul când acesta părea să-şi revină după „execuţia” din Parlament şi criza se încheia.

O decizie meschină

Petru Bogatu a comparat Curtea Constituţională cu Smolnîi, statul major de unde a fost coordonată lovitura de stat bolşevică din Rusia, în 1917. Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt mult mai grave. O lovitură de stat este uneori explicabilă şi chiar inevitabilă (nu ne referim la cea rusă). Însă decizia judecătorilor constituţionali de la noi este atât de cinică, meschină, ridicolă, grotescă, încât îţi stă mintea în loc. E un act ruşinos care va rămâne în istoria politicii moldoveneşti. Isprava poate fi asemănată mai curând cu cea a doctorului Naum Ciomu, din Bucureşti, care şi-a pierdut, brusc, stăpânirea de sine, tăind penisul unui pacient aflat pe masa de operaţie. Alexandru Tănase, Victor Popa, Tudor Panţîru, Aurel Băieşu, Igor Dolea, Petru Răilean i-au secţionat „penisul” lui Filat din motive nu tocmai clare. Ca să se răzbune pentru comportamentul „jalnic”, ca să-i facă plăcere lui Ghimpu? Până şi Marian Lupu s-a declarat surprins de fapta lor. Dirk Shuebel,Ambasadorul UE, a numit-o „surprinzătoare”, ceea ce în termeni diplomatici înseamnă aiuritoare, năucitoare.

Atunci când judecătorii moldoveni schimbau regulile elementare ale aritmeticii, era vorba de o inepţie nevinovată în esenţă, fără consecinţe politice sau juridice nocive, decât că arătam stupizi în ochii lumii. Acum, pe lângă faptul că arătăm proşti, subminăm, în numele statului de drept, unul din principiile fundamentale ale statului de drept, prezumţia nevinovăţiei, care spune că „orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale” (art. 21 al Constituţiei). S-a pronunţat vreo instanţă în cazul lui Filat, decât numai parlamentul, prin deputaţii PCRM şi PD, care au avut motivele lor politice, comuniştii dorind anticipate, iar democraţii fiind dominaţi de sentimentul răzbunării. Deputaţii comunişti puteau să voteze orice de dragul alegerilor, că Filat e homosexual sau exponentul mafiei italiene, ei, de altfel nu recunosc alegerea preşedintelui RM, pe votul lor distructiv se bizuie Curtea? Dacă, urmând logica răzbunării, PLDM ar pune la vot demisia lui Marian Lupu din motiv că este dependent de Plahotniuc, PCRM ar vota cu ambele mâini, iar CC i-ar interzice să mai ocupe vreo funcţie publică înaltă?

Justiţia folosită

E ciudat că, pe de o parte, CC este conştientă de faptul că justiţia noastră se lasă folosită în scopuri politice (cum a fost în cazul Urechean, Şarban ş.a.), iar, pe de altă parte, legiferează această practică, declarând-o constituţională. Cum să nu suspectezi că este şi ea parte a puterii oligarhice (împreună cu DNA, Procuratura Generală), care îşi neutralizează şi înlătură în acest fel concurenţii electorali?

CC trişează atunci când face referire la practica specială a Franţei. Această „jurisprudenţă tacită” numită „Bérégovoy-Balladur” se aplică atunci când activitatea unui înalt funcţionar nimereşte în vizorul organelor de anchetă (a căror imparţialitate nu o pune nimeni la îndoială). Nu activitatea parlamentului, eminamente politică, ci informaţia instituţiilor de drept serveşte drept motiv de presiune asupra miniştrilor. Dar şi în Franţa această practică este pusă în discuţie, tocmai pentru că încalcă prezumţia nevinovăţiei, după ce unii miniştri presaţi să-şi dea demisia s-au dovedit a fi nevinovaţi (exemplul lui DSK). Partizanatul CC e cu atât mai evident, cu cât au fost omise cazurile Ehud Olmert al Israelului sau Silvio Berlusconi al Italiei, pe care acuzaţiile de corupţie nu i-au împiedicat să-şi îndeplinească funcţiile de prim-ministru, fiind protejaţi de prezumţia nevinovăţiei. Şi Angela Merkel nu şi-a retras sprijinul politic pentru ministrul german al Apărării, decât numai după ce plagiatul a fost constatat de instituţia la care şi-a susţinut teza de doctorat.

Ce va face Filat?

Ce va face Filat? Există o şansă ca el să mai fie prim-ministru, dacă deputaţii PD denunţă moţiunea de cenzură (în totalitate sau doar în punctele care se referă la premier), pe care au votat-o împreună cu comuniştii. Aceasta ar demonstra şi sinceritatea lui Lupu şi Plahotniuc, pe care o pune la îndoială până şi Ghimpu. De facto, această denunţare s-a produs în momentul când Consiliul PD a decis să sprijine noul guvern format de Filat. Însă CC a ignorat acest „detaliu” important. Ura faţă de Filat le-o fi înceţoşat privirea.

Chiar dacă PD va refuza să-şi anuleze votul pentru moţiunea de cenzură (scriem acest comentariu joi dimineaţă), demonstrând astfel că Plahotniuc e în spatele deciziei CC, alegerile anticipate totuna trebuie evitate, căci nu sunt în interesul RM. PLDM va avea de suferit dacă le va declanşa, liderul partidului putând fi că „se ţine de scaun” cu orice preţ.

Filat trebuie să se împace cu situaţia, o pauză îi va prinde bine şi lui şi partidului. Nu e rău fără bine. Revenirea cu picioarele pe pământ nu poate să dăuneze. Soluţia Leancă-prim-ministru e optimă la această etapă, în condiţiile de azi. Leancă este charismatic şi, cu certitudine, e un mai bun comunicator decât liderul PLDM. PLDM nu are cum pierde cu el, dacă Filat îl va sprijini, din punct de vedere managerial şi organizaţional.

Nicolae Negru

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)