NEGRU // „Cadrele decid totul”

Dumitru Diacov devine figura-cheie a confruntării politice care se dă marţi în parlament. De el şi „garda veche” a PD – Valentina Stratan, Iurie Bolboceanu, Oleg Sârbu, Oleg Țulea – depinde încotro va înclina balanţa: spre demisia guvernului/alegeri anticipate şi subminarea vectorului european sau spre negocieri şi resetarea AIE.

Aceeaşi dilemă

Dumitru Diacov s-a mai aflat în faţa unei asemenea dileme, după alegerile parlamentare din 1998, când Blocul pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă pe care îl conducea era împins, de către preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, spre o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Actualul preşedinte de onoare al PD a preferat atunci să se alieze cu partidele de dreapta, formând faimoasa Alianţă pentru Democraţie şi Reforme, care a reuşit, într-un timp foarte scurt, să câştige simpatia europenilor, guvernul ADR făcând primul pas pe calea reformelor economice. A fost însă un „zbor frânt”. Reorientarea RM spre Europa, întreprinsă de guvernul Sturza, a alarmat Moscova, care şi-a pus în funcţiune agenţii pentru a „asasina” tânăra alianţă democrată.

Până acum, Dumitru Diacov s-a exprimat împotriva demiterii. Conform unor surse din interiorul PD, citate de union.md, el ar fi reuşit să-şi convingă colegii din „aripa” Lupu-Plahotniuc să nu voteze moţiunea de cenzură înaintată de comunişti. Ziua de marţi va arăta dacă Diacov a rămas un actor politic de luat în seamă pe scena politică, după cum se lăuda el după preluarea partidului de către Lupu-Plahotniuc, sau rolul său e doar unul formal, fără vreo influenţă.

Tăcerea Occidentului

În aparenţă, Occidentul a lăsat liderii AIE să se ciomăgească în voie, să-şi spele rufele în public, evitând să facă declaraţii, şi doar traficul ministerial intens – ne-au vizitat tocmai cinci miniştri de externe, venind în grupuri, lucru mai puţin obişnuit în diplomaţie – trăda o preocupare serioasă pentru ceea ce se întâmplă la Chişinău.

Au păstrat distanţă şi autorităţile române. Doar ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a reacţionat după declaraţia lui Filat de ieşire a PLDM din acordul AIE, pledând pentru „stabilitatea şi predictibilitatea, care sunt elemente de bază pentru continuarea, cu succes, a parcursului european al Republicii Moldova”. Duminica trecută, ambasadorul României în RM, Marius Lazurca, s-a pronunţat în chestiunea moţiunii de cenzură… refuzând să comenteze. „Daţi-mi voie să nu comentez evenimente care se pot întâmpla, dar care pot la fel de bine să nu se întâmple”, a declarat el, încercând astfel să diminueze importanţa evenimentului de marţi, plasându-l în zona banalului. „E dificil să guvernezi în coaliţie, toate guvernele europene care s-au construit în coaliţie au trecut prin dificultăţi, Republica Moldova nu este o excepţie”, a specificat dl Lazurca. Probabil, ambasadorul României ştia ceva ce nu ştiam noi, fapt care îi permitea să fie mai optimist decât opinia publică din RM. Indiferenţa, „neutralitatea” ambasadorilor occidentali, la care a făcut referire şi preşedintele Nicolae Timofti, în cadrul unei întâlniri cu un grup de comentatori politici, era o aparenţă. Se lucra în culise, departe de ochii presei. Vom vedea astăzi dacă ipoteza noastră se adevereşte sau nu.

CNA făţarnic

Între timp, CNA a „scurs” publicului un nou set de interceptări telefonice, pentru a crea un fundal favorabil demiterii guvernului. Ca şi data trecută CNA a declarat că va declanşa o anchetă în cazul scurgerilor, a cărei eficienţă va fi ca şi cea precedentă, adică nulă. Sincronizarea acestor scurgeri cu acţiunile PD nu fac bine imaginii CNA, dar, se vede, prioritatea dlui Chetraru e alta.

Interesant de urmărit comportamentul deputaţilor neafiliaţi, care, în mod logic, ar trebui să fie de partea stabilităţii, să opteze pentru un mandat complet al parlamentului actual. Unii şi-au developat afiliaţia secretă, iniţiind moţiuni de cenzură sau pronunţându-se în sprijinul acesteia. S-au aruncat asupra guvernului şi „hienele” politice, care au simţit mirosul „sângelui”. Una dintre ele, care vâna cândva demonstrativ „oamenii Moscovei”, astăzi s-a reprofilat şi vânează „oamenii Washingtonului şi Bruxelles-ului” .

De ce a fost ţistuit Timofti?

S-a pomenit ţistuit şi preşedintele RM Nicolae Timofti, care s-a pronunţat împotriva moţiunii de cenzură, considerând că „o demitere a actualului executiv la jumătate de mandat ar putea fi urmată de alegeri anticipate, ceea ce ar prejudicia cursul proeuropean al ţării şi ar produce instabilitate în societate”. A fost surprinzător să-l descoperim şi pe preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, printre cei care l-au admonestat pe Timofti, înaltul magistrat sugerând că şeful statului se situează astfel de partea unei formaţiuni politice. Şi dacă? Dacă preşedintele consideră că acţiunile celorlalţi actori politici prejudiciază interesele naţionale, trebuie să tacă de dragul unei false neutralităţi? În cazul dat, cum îşi va exercita el, de exemplu, „atribuţiile din domeniul politicii externe”, prevăzute de Constituţie?

Răzbunarea vs interesul naţional

În pofida angajării DNA, Lupu nu a reuşit să convingă nici partenerii occidentali, nici opinia publică privitor la necesitatea demiterii lui Filat. Iar Ghimpu recunoaşte sincer că e vorba despre un „drept la răzbunare” al PD, după ce PLDM a votat împreună cu PCRM desfiinţarea postului de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Eroarea lui Filat, care nu a adus dovezi în favoarea demiterii lui Plahotniuc, nu justifică acţiunile de răzbunare ale PD.

Partea plină a paharului

Indiferent de rezultatele votării din Parlament, există şi o parte pozitivă a acestor lupte „fraterne” din cadrul Alianţei. Două luni de confruntări înverşunate, de atacuri reciproce au scos la iveală lucruri pe care nu le-am fi aflat în alte condiţii, care ar fi putut fi muşamalizate prin complicitate mutuală. Acum se vede că organismul statal este într-o stare mult mai proastă decât se credea, că corupţia, natura oligarhică a actualei puteri, ca un cancer într-o fază avansată, subminează puterea şi eficienţa instituţiilor de stat, a tânărului organism democratic. Cadrele noi folosesc cu „entuziasm” practicile vechi. Iar cadrele, se ştie, „decid totul”.

 Nicolae Negru

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)